România a ratat catastrofal ținta asumată în fața Comisiei Europene pe Educația pe tot parcursul vieții: indicatorul a scăzut față de acum 12 ani, în loc să fie de 10 ori mai mare

România nu a înregistrat un progres în legătură cu participarea adulților cu vârste între 25-64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții. Valoarea indicatorului a fost în 2020 de 1% și a ocupat ultimul loc la nivelul statelor din Uniunea Europeană, potrivit datelor oferite de Eurostat. România și-a asumat din 2010 că va crește această rată la 10% în 2020.

Obiectivul naţional al României pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost de a creşte participarea persoanelor cu vârste cuprinse între 25-64 ani la 10% până în 2020, dar obiectivul nu a fost atins. În 2020, rata înregistrată a fost de 1%.

Rata indicatorului se calculeaza pe populatia 25-64 de ani, daca in ultimele 4 saptamnai precedente anchetei Eurostat au participat la vreun curs de formare sau la vreo forma de invatare.

Participarea adulților la învățare a fost unul dintre reperele cadrului strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare până în 2020, numit „Educație și formare 2020” (ET 2020). Această valoare de referință urmărea să atingă o medie de cel puțin 15% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, care participă la învățarea pe tot parcursul vieții în UE.

Se consideră că o parte a scăderii ar putea fi legată de pandemia COVID-19, adică anularea activităților de formare. Indicatorul de învățare a adulților se referă la participarea la educație și formare formală și non-formală, iar perioada de referință pentru participare este de patru săptămâni anterioare interviului, așa cum este obișnuit în ancheta forței de muncă.

Rata de participare în România a adulților cu vârste între 25-64 de ani a fost de 1% în 2020, în timp ce rata Uniunii Europene a fost de 9.2%. România a ocupat ultimul loc.

Ratele de participare în aproape toate statele membre au crescut constant între 2010 și 2019, cu excepția României și a altor cinci state: Danemarca, Slovenia, Cipru, Spania, și Polonia. Această tendință s-a inversat între 2019 și 2020, deoarece doar trei state membre au înregistrat o mică creștere în această perioadă: Spania (+0,4 pp), Grecia și Lituania (+0,2 pp pentru ambele).

Citește articolul integral pe Edupedu.ro

Foto: Eurostat

_______

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro și G4Media sunt singurele responsabile de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.