România are doi vicepreședinți ai Parlamentului European: Victor Negrescu și Nicu Ștefănuță/ Plecat din USR, Ștefănuță este singurul independent care a câștigat un mandat de europarlamentar

Parlamentul European, rezultat în urma alegerilor din 9 iunie și-a ales astăzi noua conducere. România va avea doi vicepreședinți ai acestui for legislativ.

Este vorba de eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu și de europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă

Victor Negrescu a fost ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului European cu 394 voturi pentru din 665 voturi valabil exprimate.

„Sunt onorat să reprezint România într-o poziție atât de importantă la nivelul Parlamentului European. Voi căuta să fiu mai mult decât un vicepreședinte al legislativului european, voi continua să fiu o voce puternică pentru români la nivelul instituțiilor europene pentru că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că putem conta și ne putem impune, cu profesionalism, punctele de vedere. M-am prezentat în fața parlamentarilor europeni cu trei priorități clare: democratizarea și deschiderea Parlamentului European către cetățeni, respect față de toți eurodeputații din toate statele membre și întărirea rolului legislativului în procesul decizional european.”, a declarat noul vicepreședinte al Parlamentului European, eurodeputatul român Victor Negrescu.

Europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă. votat săptămâna trecută drept candidatul Grupului Verzilor pentru rolul de Vicepreşedinte al Parlamentului, a fost ales astăzi cu 347 voturi.

„Este o onoare pentru mine să devin astăzi Vicepreşedinte al Parlamentului European, dar şi o mare responsabilitate. Îmi propun să aduc Parlamentul mai aproape de oameni, în special de tineri. Criza socială, inegalitatea, discriminarea, îi fac pe tineri să fie îngrijoraţi de viitor. Noi, întregul birou al Parlamentului, avem datoria să le arătăm că democraţia europeană funcţionează, că drepturile lor sunt respectate şi că vocea lor este ascultată”, a declarat Nicu Ştefănuţă.

Împreună cu preşedintele Parlamentului European, vicepreşedinţii şi chestorii alcătuiesc Biroul, care ia decizii în materie de organizare internă a instituţiei. În timp ce preşedintele supraveghează munca Parlamentului, pe care îl reprezintă în toate aspectele juridice, precum şi în relaţiile externe, acesta poate delega anumite atribuţii către vicepreşedinţi. Vicepreşedinţii (14 la număr) îl pot înlocui şi în prezidarea sesiunilor plenare. Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului European au un mandat de doi ani şi jumătate.

„Încrederea în Parlamentul European a fost zdruncinată, iar fiecare dintre noi avem responsabilitatea să o restabilim. Îmi propun să continui, alături de ceilalţi colegi, munca Biroului anterior privind transparenţa, buna guvernanţă şi restabilirea încrederii cetăţenilor noştri. Trebuie să arătăm oamenilor că Parlamentul European nu este doar o instituţie, ci un simbol care promovează valorile europene, care respectă drepturile fiecăruia dintre noi. Voi face tot ce stă în mâinile mele ca problemele sociale, problemele tinerilor, problemele minorităţilor să fie auzite, dar şi rezolvate”, adaugă europarlamentarul independent Nicu Ştefănuţă.

Nicu Ștefănuță este singurul candidat independent din România care a câștigat un mandat de europarlamentar. El și-a anunțat intenția de a candida independent în ianuarie 2024.

El a intrat în Parlamentul European pe listele USR, de unde a plecat la începutul lui 2023, an în care s-a afiliat Grupului Verzilor/Alianței Libere Europene din Parlamentul European.

Când a anunțat că pleacă din partidul Uniunea Salvați România (USR), el a invocat într-un comunicat de presă direcția de la vremea respectivă a formațiunii politice. În replică, USR a susținut că Ștefănuță avea o restanță de circa 30.000 de lei la USR din cotizațiile datorate în calitate de europarlamentar.

El și-a derulat cea mai mare parte a campaniei pe rețelele sociale.

În campanie, s-a definit ca fiind vocea “Generației Egalitate” și nu a ezitat să-și asume la persoana I o serie de măsuri adoptate la nivelul Parlamentului European, deși el e doar unul dintre sutele de europarlamentari care au votat respectivele măsuri: “Am obținut 120 de milioane de euro în plus la bugetul burselor…”, “am adus un ajutor în valoare de 210 milioane de euro pentru Ucraina și Republica Moldova”, “am reușit să obțin 1,9 miliarde de euro pentru regiunile dependente de cărbune”, “am negociat bugetul întregii Uniuni Europene și am adus modificări mari, care au schimbat viața a milioane de oameni” etc.

Se definește ca un aliat al “comunității LGBTQIA+” și susține legalizarea canabisului și a parteneriatului civil.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, marți, printr-un vot secret (pe hârtie), 11 vicepreședinți au fost aleși în primul tur de scrutin.

Rezultatul primului tur de scrutin

Total voturi exprimate: 701

Buletine de vot albe sau anulate: 36

Voturi valabil exprimate: 665

Majoritatea absolută necesară: 333

Vicepreședinții nou aleși (cu majoritate absolută) sunt prezentați mai jos, în ordinea în care au fost aleși:

1. Sabine VERHEYEN (PPE, Germania): 604
2. Ewa KOPACZ (PPE, Polonia): 572
3. Esteban GONZÁLEZ PONS (PPE, Spania): 478
4. Katarina BARLEY (S&D, Germania): 450
5. Pina PICIERNO (S&D, Italia): 405
6. Victor NEGRESCU (S&D, România): 394
7. Martin HOJSÍK (Renew, Slovacia): 393
8. Christel SCHALDEMOSE (S&D, Danemarca): 378
9. Javi LÓPEZ (S&D, Spania): 377
10. Sophie WILMÈS (Renew, Belgia): 371
11. Nicolae ŞTEFĂNUȚĂ (Verzi/ALE, România): 347

Voturile pentru ceilalți candidați sunt prezentate mai jos:

• Younous OMARJEE (Stânga, Franța): 272
• Antonella SBERNA (CRE, Italia): 323
• Roberts ZĪLE (CRE, Letonia): 306
• Klára DOSTÁLOVÁ (Patrioți pentru Europa, Cehia): 214
• Fabrice LEGGERI (Patrioți pentru Europa, Franța): 209
• Ewa ZAJĄCZKOWSKA-HERNIK (Europa Națiunilor Suverane, Polonia) : 102

Procesul continuă marți seara pentru alegerea celorlalți trei vicepreședinți.

UPDATE ORA 21.30

Stânga și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) au obținut cele trei funcții finale de vicepreședinte, anunță Euronews.
Cele trei poziții finale de vicepreședinte au fost ocupate după un al doilea tur de scrutin și sunt următoarele :

Roberts Zīle (Letonia, ECR) – 490 de voturi
Antonella Sberna (Italia, ECR) – 314 voturi
Younous Omarjee (Franța, Stânga) – 311 voturi

Aceasta înseamnă că zidul de protecție pe care partidele centriste s-au angajat să îl construiască pentru a bloca accesul celor două noi grupuri de extremă dreapta – Patrioții pentru Europa și Europa Națiunilor Suverane – la poziții influente în parlament a supraviețuit primului său test, mai notează sursa citată.