România atacă la Curtea de Justiție a UE Pachetul Mobilitate, legislația europeană care afectează serios transportatorii români

România a depus la Curtea de Justiție a UE (CJUE) trei acțiuni prin care cere anularea unor măsuri considerate ”restrictive și disproporționate” din cadrul așa-numitului Pachet de Mobilitate, adică legislația UE care afectează interesele transportatorilor români, a anunțat vineri pe Twitter ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Dispozițiile vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc aspectele care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune:

• interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
• obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
• obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
• stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Pachetul Mobilitate, inițiat de vechile state membre UE, a fost votat în acest an de Parlamentul European, în ciuda opoziției eurodeputaților din România și alte state din estul Europei.

Context. Pachetul legislativ Mobilitate 1, care schimbă radical regulile pe piața transportului rutier de mărfuri din Uniunea Europeană, a intrat în vigoare din luna august.

Cea mai importantă prevedere, cu un impact asupra transportatorilor din estul Europei, deci inclusiv asupra celor din România, este cea cu privire la întoarcerea acasă sau la centrul operațional al firmei, la fiecare trei sau patru săptămâni a șoferilor, care lucrează în străinătate. Transportatorii români spun că o astfel de prevedere încalcă inclusiv dreptul șoferilor la libera circulație și ședere în interiorul Uniunii Europene, așa cum prevede Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului, potrivit căreia românii, în calitate de cetățeni ai UE, au „dreptul de ședere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni, fără nici o altă condiție sau formalitate în afara cerinței de a deține o carte de identitate valabilă sau un pasaport valabil”.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat, fără succes însă, o serie de clarificări asupra acestei obligații, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de a documenta întoarcerea șoferului acasă în situația în care acesta se întoarce cu alte mijloace de transport precum avionul sau microbuzul, precum și în situația în care acesta refuză acest lucru și alege să-și petreacă perioada de repaus în altă parte.

A doua etapă a Pactului Mobilitate 1 va intra în vigoare peste un an și jumătate și prevede întoarcerea șoferului acasă cu tot cu camion, la fiecare două luni.

Ministerul Transporturilor a transmis pentru G4Media.ro în luna august că a inițiat deja demersuri pentru introducerea a trei acțiuni de anulare pentru Pachetul Mobilitate prin transmiterea scrisorii oficiale și a argumentelor necesare susținerii unui astfel de demers către Agentul guvernamental al României pe lângă Curtea Europeană de Justiție, aflat în coordonarea directă a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

„Pe lângă demersul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor privind acțiunile în anulare sus-menționate, transportatorii rutieri pot introduce, la rândul lor, astfel de acțiuni; consideram, astfel, ca orice acțiune de acest fel poate susține demersul MTIC”, a declarat Lucian Bode, ministrul Transporturilor.

Ministerul de Externe a primit pe 11 august solicitarea colegilor lor de la Transporturi. „În prezent, sunt în curs de derulare procedurile interne în vederea aprobării de către Guvernul României a principalelor linii ale poziției României față de acest demers. În ceea ce privește coordonarea cu alte state membre UE, România este într-un dialog constant, atât la nivel tehnic, cât și la nivel juridic, cu acele state care, în cadrul negocierilor la nivelul UE privind Pachetul Mobilitate I, au exprimat puncte de vedere similare: Bulgaria, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Ungaria”, a precizat Ministerul de Externe la solicitarea G4Media.ro.

Demersurile pentru atacarea Pachetului Mobilitate 1 au scopul de a anula sau de a diminua impactul negativ al unora dintre prevederi asupra transportatorilor români. Până când România ar putea obține, însă, o decizie favorabilă la Curtea Europeană de Justiție ar putea trece luni bune, timp în care ar intra în vigoare toate prevederile pachetului legislativ.

„Durata medie a acțiunilor directe pe rolul acestei instanțe a fost, în anul 2019, de 19,1 luni”, a precizat MAE la solicitarea G4media.

Revizuirea reglementărilor rutiere a fosat promovată de statele UE mai bogate, inclusiv Franţa şi Olanda, îngrijorate de prețurile mai scăzute practicate de transportatorii din estul Europei și de impactul asupra propriilor firme. O parte din pevederile pachetului legislativ au stârnit nemulțumirea statelor europene periferice, care au susținut că modificările aduse vor exclude sau vor limita drastic din Piața Unică transportatorii rutieri din multe state membre din cauza poziționării geografice a țărilor lor de reședință. În plus, spun statele contestatoare, pachetul mobilității nu ține cont de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 și pune în pericol eforturile de redresare ale multor state.

Potrivit României, dar și altor altor 8 state din Uniunea Europeană, actuala formă a Pachetului Mobilitate 1 este în contradicție și cu obiectivele Green Deal ale Uniunii, deoarece obligă întoarcerea camioanelor în statul membru în care au primit autorizaţia, la fiecare opt săptămâni. Asta va conduce, potrivit celor 9 state, la creșterea numărului de “curse goale” care, în schimb, va genera emisii suplimentare de CO2 din sectorul transporturi rutiere.

„Operatorii de transport români sunt obligați să parcurgă 1.300 km în plus pentru a se conforma noilor reguli, în timp ce polonezii, slovacii și ungurii ar trebui să parcurgă jumătate din distanță sau chiar mai puțin. Revenirea la țara de origine la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică. Aceasta ar putea duce la 1.160 de tone de emisii de CO2/zi sau 418.000 tone CO2/an”, scrie într-o analiză întocmită de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) în primăvară și care a ajuns și pe biroul comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean.

Impactul Pachetului Mobilitate asupra transportatorilor români

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează că Pachetul Mobilitate 1 va avea un efect negativ puternic asupra transportatorilor români și asupra României, cu consecințe economice majore. „În următorii 2 ani, România va pierde peste 5% din PIB datorită migrării activității de transport rutier internațional, inclusiv a personalului direct implicat si a familiilor”, spun reprezentanții transportatorilor.

Asta în condițiile în care transportul rutier este principalul contributor la exportul de servicii al României. O spune chiar Ministerul de Finanțe. „În aria largă a serviciilor de transport, transportul rutier de mărfuri nu are concurent, înregistrând în primele cinci luni ale anului 2020 exporturi de 2,2 miliarde euro și importuri de 0,56 milioane euro, rezultând un sold pozitiv de 1,7 miliarde euro. Alte servicii de transport, în aceeași perioadă, au o pondere nesemnificativă, respectiv transportul aerian cu un deficit de 66 milioane euro, transportul feroviar cu un deficit de 4 milioane euro, transportul pe canale navigabile interne cu un excedent de 14 milioane de euro. Totodată, ponderea la exporturi a transportului rutier de mărfuri în total transport rutier este de aproximativ 80%, de aceea orice măsură care nu ar sprijini acest trend ar afecta negativ economia României”, transmite Ministerul de Finanțe într-un răspuns către un deputat.

Foto: InquamPhotos / Tudor Costache