România, Bulgaria, Croația, Slovenia plănuiesc să ardă cărbune și după 2030 / Ce prevăd planurile naționale integrate privind energia și clima depuse de 15 state din Europa de Sud-Est

Un nou raport publicat de Climate Action Network (CAN) Europa și ZERO examinează Planurile Naționale Integrate privind Energia și Clima (NECP) finale depuse de 15 state, inclusiv din Europa de Sud-Est – Croația, Grecia, România și Slovenia, scrie publicația sârbă Balkan Green Energy News, citată de Rador.

În proiectele lor inițiale de planuri, o serie de țări propuseseră deja extrem de necesarele obiective de eliminare totală graduală a cărbunelui din sectorul energetic până în 2030, cel mai târziu.

Însă există șapte state membre care plănuiesc să ardă cărbune și după 2030: Bulgaria, Cehia, Germania, România, Polonia, Croația și Slovenia, a constatat raportul.

Raportul, „Pave the Way for Increased Climate Ambition: Opportunities and gaps in the final National Energy and Climate Plans”, realizează o comparație între forma propusă inițial și cea finală a NECP-ului fiecărei țări, prezentând avantajele și deficiențele.

Deși unele țări au realizat oarecare îmbunătățiri, ele nu sunt suficiente pentru a cataliza energia tranziției necesare pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris, a afirmat CAN Europa pe site-ul ei.

În lunile următoare e de așteptat ca și Comisia Europeană (CE) să-și prezinte evaluarea privind documentele finale.
NECP-urile sunt o componentă esențială a Pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, adoptat de CE pentru a-și atinge obiectivele primare pentru 2030.

Croația: Nici un fel de măsură pentru a reduce utilizarea cărbunilor până în 2030

NECP-ul final al Croației nu prevede măsuri pentru reducerea utilizării cărbunelui până în 2030, deși strategia energetică a țării nu include generarea de electricitate cu centralele electrice pe bază de cărbune după 2035. Cele două planuri trebuie să fie armonizate, luând în calcul și măsuri de eliminare treptată a cărbunelui, care ar trebui incluse în NECP, chiar dacă eliminarea lui e prevăzută abia după 2030.

România: Risc de perpetuare a infrastructurii de gaze

România plănuiește să mențină aproape 2 gigawați de capacitate de producție pe bază de cărbune cel puțin până în 2030 și să folosească într-o măsură considerabilă gazele drept „combustibil de tranziție” către o industrie energetică decarbonizată, fapt care creează riscul perpetuării infrastructurii de gaze.

Slovenia: Cărbunele va fi folosit la producția de electricitate până în 2050

Slovenia prevede utilizarea cărbunelui pentru producția de electricitate până în 2050 și ia în calcul investiții în tehnologia capturării și stocării carbonului (CCS). Prevede eliminarea treptată a cărbunelui intern și de import pentru scopuri energetice, propunându-și să-l reducă cu minim 30% până în 2030. În loc să stabilească un termen-limită clar pentru închiderea centralelor pe cărbune, țara va lua o decizie privind eliminarea totală a cărbunelui abia în 2021.

Grecia: Creștere mare a capacității de gaz fosil

Deși NECP-ul final al Greciei include decizia închiderii centralelor existente pe lignit până în 2023 și eliminarea completă a lignitului până în 2028, electricitatea care ar fi trebuit să fie produsă pe bază de lignit până în 2030 va fi generată în principal din gaze și doar într-o măsură mult mai mică din regenerabile și stocare de energie.

În consecință, NECP-ul final include o creștere masivă a capacității pe bază de gaz fosil în comparație cu proiectul inițial. Din 9,1 TWh de electricitate produsă pe bază de lignit 8 TWh vor fi substituiți cu gaz fosil.

Sursa: balkangreenenergynews.com/ Rador/ Traducere: Andrei Suba