România, campioană în UE la trafic de persoane

Cei mai mulți cetățeni din UE victime ale traficului de persoane în perioada 2021-2022 au fost români, urmați de francezi, maghiari, bulgari și germani, potrivit unui studiu al Comisiei Europene. În această perioadă, traficul de persoane în scopul exploatării sexuale a continuat să fie cea mai răspândită formă de exploatare în UE.

Traficul de persoane constituie a doua cea mai răspândită economie ilicită din lume, potrivit Comisiei Europene. Profitul anual generat de munca forțată la nivel mondial este estimat la 236 de miliarde USD pentru traficanții de persoane, ceea ce reprezintă un profit de aproape 10 000 dolari per victimă. Exploatarea victimelor în Europa și Asia Centrală este cea mai profitabilă, ajungând la un profit de 20 000 dolari pe victimă pe an. Deși profiturile sunt ridicate și au crescut cu 37 % din 2014, riscurile pentru autorii infracțiunilor rămân scăzute, constată studiul citat.

Primele cinci cetățenii ale UE în ceea ce privește numărul victimelor traficului de persoane au fost română, franceză, maghiară, bulgară și germană, potrivit studiului citat. Primele cinci cetățenii din afara UE au fost nigeriană, ucraineană, marocană, columbiană și chineză.

34 % din totalul victimelor erau cetățeni ai țării în care au fost înregistrate (trafic intern). Aproape toate victimele din Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Letonia au fost cetățeni ai țărilor respective.

În perioada de raportare 2021-2022 , în UE au fost înregistrate 17.248 de victime ale traficului de persoane. Aceasta reprezintă o creștere cu 20,5 % față de perioada 2019-­2020 . Numai în 2022, numărul victimelor înregistrate a fost de 10.093, cel mai mare număr înregistrat după 2013.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale a continuat să fie cea mai răspândită formă de exploatare în UE în perioada 2021-2022 (49 % dintre victime) deși prezintă o tendință ușor descrescătoare (de la 51 %).

Cea mai frecventă metodă de recrutare a tinerelor femei și a fetelor în vederea exploatării sexuale a continuat să fie metoda „lover boy” . Traficanții se implică adesea în relații romantice online, creează dependență emoțională și atrag victimele în activități de exploatare.

Cerșetoria forțată (2 %) rămâne prezentă în mai multe state membre ca formă de exploatare. În Portugalia, aceasta a reprezentat a treia formă principală de exploatare. Printre victime au fost reprezentați în principal cetățeni minori români, bulgari, slovaci și maghiari, inclusiv de etnie romă.

În această perioadă, au fost observate modificări ale tendințelor, cum ar fi o creștere a exploatării prin muncă și a activităților infracționale forțate, tendințe confirmate și la nivel mondial, precum și schimbări în ceea ce privește cetățenia victimelor, majoritatea victimelor traficului de persoane fiind cetățeni ai țărilor terțe.

Rețelele infracționale cele mai periculoase sunt implicate în traficul de persoane și obțin profituri uriașe prin traficul de persoane, adesea în legătură cu alte activități infracționale. Urmăririle penale și condamnările rămân la un nivel redus în comparație cu numărul de suspecți, sentințele fiind adesea indulgente din cauza urmăririi penale a altor infracțiuni decât traficul de persoane, arată studiul Comisiei.

Colectarea de probe necesită un volum mare de timp și resurse și se bazează adesea exclusiv pe mărturiile victimelor. Trecerea tot mai accentuată la dimensiunea online continuă să constituie o provocare, care ar putea fi agravată în viitor de inteligența artificială.

Potrivit Europol, 55 dintre cele mai periculoase rețele infracționale raportate se ocupă cu traficul de persoane ca (una dintre) principala (principalele) lor activitate (activități) . În plus, Raportul global pe 2024 privind traficul de persoane a arătat că 74 % dintre traficanți funcționează ca grupuri și rețele slab conectate în cadrul unor relații infracționale de tip comercial sau ca organizații infracționale structurate, subliniind rolul predominant al grupurilor infracționale organizate în activitățile de trafic de persoane. Traficul de persoane este adesea legat și de alte infracțiuni, cum ar fi traficul de droguri, introducerea ilegală de migranți, infracțiunile organizate contra patrimoniului, spălarea banilor și fraudarea documentelor.