România, campioană la teoriile conspirației legate de Covid pe rețelele sociale

Dintre cele 17 țări chestionate pe baza a trei teorii ale conspirației despre Covid-19, pentru a evalua în ce măsura aceste convingeri sunt răspândite în fiecare țară, România a fost de departe „campioana” teoriilor conspirației, Polonia s-a situat pe locul al doilea, Ungaria pe al treilea și Grecia pe al patrulea alături de Israel. Clasamentul apare într-un studiu științific prezentant de publicația greacă Kathimerini, citată de Rador.

Platformele rețelelor de socializare au devenit principalele canale de dezinformare, răspândind știri false și polarizând taberele, lucru care s-a simțit mai ales în contextul pandemiei, când coronavirusul și vaccinurile au fost asociate cu tot felul de idei bizare (de la pseudoștiințifice la complet antiștiințifice), precum și cu diverse teorii ale conspirației, arată publicația greacă Kathimerini, citată de Rador.

• Citește aici rezumatul studiului (lb. engleză)

Un studiu european, elaborat de cercetători de la 19 universități europene, conduși de profesorul de guvernanță digitală Yannis Theocharis de la Universitatea Tehnică din München, a concluzionat că, dintre rețelele de socializare, cea care opune cea mai mare rezistență la teoriile conspirației și la irațional este Twitter.

Concluziile studiului au fost publicate în revista New Media & Society, după ce au fost analizate date din 17 țări (16 din Europa, inclusiv Grecia, plus Israel), atât dinainte, cât și din timpul pandemiei. Autorii studiului au examinat rolul diferitelor rețele sociale (Twitter, Facebook, YouTube etc.) și al aplicațiilor precum WhatsApp, în ceea ce privește răspândirea teoriilor conspirației.

Studiul plasează Grecia – alături de România, Polonia, Ungaria și Israel – printre țările în care „indicele teoriilor conspirației” este peste media europeană în opoziție cu țările aflate sub medie (Austria, Danemarca, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia, Elveția, Regatul Unit). Există și patru țări (Belgia, Franța, Italia și Spania) care se situează la mijloc. În general, țările din Europa de Est sunt cele mai implicate în teoriile conspirației, în timp ce țările scandinave sunt cel mai puțin implicate. Țările mediteraneene sunt undeva la mijloc (Grecia fiind cea mai predispusă la teoriile conspirației din sudul european).

Principala constatare a studiului a fost că Twitter are caracteristici speciale, cum ar fi faptul că este mai axat pe consumul de știri și de aceea este supus unei presiuni sociale crescute în ceea ce privește conținutul postărilor sale, determinând o reducere a frecvenței de difuzare prin intermediul acestei rețele a unor informații neadevărate, inexacte, neconfirmate și a unor „informații alternative” (de obicei false).

Cercetătorii au subliniat că nu toate platformele încurajează teoriile conspirației în aceeași măsură. Pe Twitter de exemplu, „conținutul bazat pe astfel de teorii poate fi rapid demistificat sau ar putea fi „sufocat” de informații de mai bună calitate sau de un număr mare de oameni dornici să intervină pentru a corecta rapid dezinformarea”. În plus, potrivit studiului, utilizatorii Twitter sunt caracterizați de un nivel de educație peste medie și de o tendință mai mare de a căuta știri reale, comparativ cu alte platforme.

Pe de altă parte, pe Facebook sau WhatsApp, unde există legături mai strânse între utilizatori, precum legături de familie sau prietenie, utilizatorii nu controlează în aceeași măsură informațiile cu conținut îndoielnic ce sunt distribuite, lucru care s-a simțit și în cazul Covid-19. Deși știri false au circulat pe internet încă de la începuturi, pandemia a fost declanșatorul unei creșteri explozive a știrilor false, în special pe rețelele de socializare, motiv pentru care Organizația Mondială a Sănătății a folosit termenul de „infodemie” pentru a descrie această „epidemie de dezinformare”.

De remarcat că în România platforma Twitter este extrem de puțin utilizată în comparație cu statele din vestul UE.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu / sursa foto: Pixabay