România cu două viteze. Blocajul urbanistic ține Bucureștiul pe loc, în timp ce Clujul, Iașul, Timișoara și Brașovul atrag investiții de 1,2 miliarde de euro (Articol susținut de Bucharest Real Estate Club)

Bucureștiul se resimte serios din cauza blocajului urbanistic care durează de doi ani, iar experții din real-estate atrag atenția că lipsa investițiilor va crea în curând un deficit de spații atât în zona office, cât și în cea rezidențială. În plus, optimismul primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, în ceea ce privește elaborarea noului PUG până la sfârșitul acestui an nu este împărtășit de specialiști – avocați, dezvoltatori, constructori – care atrag atenția că investiții importante sunt reorientate către alte orașe precum Cluj, Iași, Timișoara, Brașov, iar Bucureștiul se distanțează tot mai mult de strălucirea și efervescența capitalelor europene. Un studiu realizat de Bucharest Real Estate Club și prezentat ieri la conferința The Trends Forum relevă faptul că blocajul urbanistic, birocrația și lipsa de transparență a autorităților locale reprezintă principala problemă cu care se confruntă piața imobiliară din București anul acesta. Deși Bucureștiul și zona înconjurătoare se bucură de o economie atractivă, superioară Croației, Lituaniei și Sloveniei, noile investiții în proiecte imobiliare moderne și sigure sunt afectate de climatul urbanistic incert. 

Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK Romania), spune că există un interes al investitorilor germani pentru România, temperat însă de temerile care țin de lipsa predictibilității și a continuității politicilor locale, iar la nivelul Bucureștiului de blocajul urbanistic.

”Investitorii germani au în vedere Bucureștiul, dar este nevoie să vedem o îmbunătățire a calității vieții, noi investiții în infrastructură și eforturi pentru reținerea forței de muncă locale. În București, este așteaptată o soluție la provocarea urbanistică”, a declarat  Sebastian Metz, General Manager, AHK Romania (Camera de Comerț și Industrie Româno – Germană).

Economia Bucureștiului și a zonei înconjurătoare este mai mare decât cea a Croației, Lituaniei și Sloveniei, și comparabilă cu cea a Bulgariei. În ciuda acestei evoluții, noile investiții în proiecte imobiliare moderne și sigure sunt afectate de climatul urbanistic incert. 

Printre solicitările investitorilor se numără ”predictibilitate prin legislație, proceduri și termene clare”, precum și ”pași clari și simpli pentru obținerea autorizațiilor de construire”.

Datele ultimului recensământ indică un minus de 166.400 de persoane în București și un plus de 153.900 de persoane în Ilfov. Tendința de a construi mai mult în Ilfov se va accentua în următorii ani, în ciuda lipsei infrastructurii care să ajute traficul în creștere. 

”Bucureștiul este un oraș vibrant, un motor de creștere, destinația principală a investițiilor și un hub cheie de inovație. Limitarea indirectă a dreptului de a achiziționa o proprietate prin stoparea construcțiilor noi, direcționarea către un stoc învechit și nesigur sau în afara orașului, fără investiții semnificative de infrastructură, este în cele din urmă dăunătoare societății”, a spus Despina Ponomarenco, Președinte BREC. 

Noul PUG al Bucureștiului, gata abia peste 2-3 ani

Roxana Dudău, partener al firmei de avocatură Wolf Theiss, confirmă gravitatea blocajului urbanistic din București spunând că nu se mai fac tranzacții cu terenuri. “Trendul este de a pune pe hold investițiile. Este foarte posibil ca publicarea noului PUG să nu aibă loc la finele lui 2023, așa cum s-a promis politic, ci să dureze ani de zile. Actualul PUG este din anul 2000 și este complet desuet, în București s-a construit timp de 20 de ani așa cum s-a construit și, în mod cert, era nevoie de un PUG nou, adaptat unei capitale moderne. În mod realist, cred că vom avea un PUG corespunzător, sustenabil pentru București, și care să permită demararea efectivă a construcțiilor într-un orizont de timp de 2-3 ani, într-un scenariu optimist, având în vedere că, odată elaborat, PUG-ul mai trebuie să parcurgă şi întreaga procedură de avizare şi de aprobare”, a mai spus Roxana Dudău.

Stoc zero de birouri noi și un segment rezidențial marcat de chirii mai mari

Blocajul urbanistic este și motivul pentru care Bucureștiul va rămâne fără spații de birouri începând cu mijlocul anului viitor, potrivit estimărilor investitorilor. O tendință care se simte deja, anul acesta oferta de spații office noi în Capitală fiind de doar 115.000 mp în cinci clădiri. 

În sectorul rezidențial, având în vedere impasul de autorizare, investitorii consideră că 2023 ar putea da semne pentru o piață puternică a proprietarilor, cu o creștere considerabilă a chiriilor rezidențiale. 

Pariul pe centrele regionale

Care este atmosfera în alte orașe reprezentative ale României? Un studiu realizat de Romania Property Club în rândul membrilor și partenerilor săi în luna ianuarie relevă planuri de investiții de până la 1,2 miliarde de euro în proiecte office, retail și logistice în cele mai atractive destinații: Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, dar și la Constanța, Arad, Oradea, Ploiești și Galați.