România, dată în judecată de Comisia Europeană pentru că a nu tratează corespunzător apele urbane reziduale / România a avut la dispoziție aproape 10 ani și sute de milioane de euro fonduri UE ca să rezolve problema, dar peste 150 de orașe poluează mediul cu ape murdare

Comisia Europeană a decis joi să trimită România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a obligațiilor de colectare și tratare stabilite în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale (Directiva 91/271/CEE), potrivit unui comunicat al executivului european. Directiva urmărește să protejeze sănătatea oamenilor și mediul prin impunerea colectării și tratării apelor urbane reziduale înainte de evacuarea lor în mediu.

Deși respectarea directivei este responsabilitatea principală a autorităților naționale, Bulgaria și România au beneficiat de finanțări substanțiale din partea UE pentru tratarea apelor urbane reziduale prin proiecte din cadrul politicii de coeziune, mai arată Comisia Europeană. România a primit sute de milioane de euro fonduri de la UE pentru rezolvarea acestei probleme.

Orașele trebuie să pună în aplicare infrastructura necesară pentru colectarea și tratarea apelor urbane reziduale. Apele reziduale necolectate sau netratate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul și apele de coastă și subterane.

Bulgaria și România au beneficiat deja de derogări pentru a se conforma acestei directive, dar Comisia consideră că nu și-au rezolvat încă problemele, în ciuda păsuirilor primite.

În România, 150 de orașe cu mai mult de 10 000 de locuitori nu îndeplinesc cerințele directivei privind sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele urbane reziduale care intră în sistemele colectoare nu sunt tratate corespunzător. Iar în 155 de aglomerări mari, România nu asigură un tratament mai riguros înainte de evacuarea apelor reziduale în zonele sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să fie conforme până la 31 decembrie 2015, potrivit Comisiei Europene.

În Bulgaria, 10 aglomerări mari (cu mai mult de 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele directivei privind sistemele de colectare. În 20 de aglomerări mari, apele urbane reziduale care intră în sistemele colectoare nu sunt tratate corespunzător. Iar în 30 de aglomerări mari, Bulgaria nu asigură un tratament mai riguros înainte de evacuarea apelor reziduale în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2010.

Comisia a trimis Bulgariei o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2017, urmată de un aviz motivat în mai 2020. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022. Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere a fost trimisă României pentru a include marile aglomerări care nu făceau parte din domeniul de aplicare al scrisorii inițiale de punere în întârziere din iunie 2018. Comisia consideră că eforturile depuse până în prezent de autoritățile bulgare și române au fost insuficiente și, prin urmare, trimite Bulgaria și România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Context

Proiectul european „Green Deal”, în cadrul ambiției sale de poluare zero, urmărește să protejeze efectiv sănătatea umană, să protejeze mediul natural și să atingă neutralitatea climatică. În temeiul directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, statele membre trebuie să instituie sisteme colectoare pentru toate aglomerările cu cel puțin 2 000 de locuitori.

În cazul în care instituirea unui sistem colector nu este justificată, în special pentru că ar implica costuri excesive, se pot utiliza în schimb sisteme individuale sau alte sisteme adecvate, cu condiția ca acestea să atingă același nivel de protecție a mediului.

De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că evacuările provenite de la stațiile de epurare a apelor urbane reziduale care deservesc aglomerări cu cel puțin 2 000 de locuitori respectă cel puțin nivelul de tratare secundară (constând în tratarea materiei organice din apele urbane reziduale), înainte de a fi evacuate în mediu. Dacă o aglomerare își evacuează apele reziduale într-o zonă sensibilă, atunci trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unui tratament mai strict decât cel secundar.