România e codașă într-un clasament al atractivităţii pentru companiile private

România ocupă locul 28 într-un clasament al celor mai atractive 34 state din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA) pentru companiile private, reiese din analiza EMEA Entrepreneurial & Private Business Heatmap, realizată de reţeaua PwC și citat de Agerpres.

Clasamentul este realizat pe baza scorurile obţinute în funcţie de 37 de parametri din şapte categorii diferite, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal şi de reglementare, ESG, sănătate publică, educaţie/competenţe/talente şi tehnologie şi infrastructură.

„Clasamentele privind competitivitatea ţărilor sunt foarte importante pentru investitori atunci când aleg destinaţiile de investiţii, dar şi pentru autorităţile guvernamentale dacă vor să găsească cele mai adecvate politici şi să amelioreze capitolele care înregistrează scoruri mai slabe. Anul trecut, fluxul de investiţii străine în România a atins 7,25 miliarde euro, cea mai mare sumă de peste un deceniu, reflectând mai multă încredere din partea companiilor”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.

Totuşi, dacă ne comparăm cu ţările din Europa Centrală şi de Est, mai avem multe de îmbunătăţit atât în privinţa volumului de investiţii, cât şi a sectoarelor către care se îndreaptă acestea.

„Orientarea preponderent către domeniile cu valoare adăugată mare, cum sunt serviciile care necesită cunoştinţe intensive sau producţia de înaltă tehnologie, impune ca educaţia, digitalizarea, serviciile de sănătate să fie prioritare în strategia de atragerea a investiţiilor. Astfel, am obţine un impact mai mare asupra dezvoltării României şi a creşterii PIB pentru că o forţă de muncă înalt calificată creează produse şi servicii mai scumpe şi, implicit este mai bine remunerată”, a mai spus responsabilul PwC.

România obţine cel mai bun scor la capitolul cadru fiscal şi de reglementare care ia în considerare nivelul principalelor trei taxe şi la care ocupă primul loc între cele 34 de ţări analizate. Următoarea categorie unde România punctează sus este macroeconomie, unde ocupă locul 8, în timp ce la restul categoriilor se situează în partea de jos a clasamentului, astfel: politicile sociale, de guvernanţă şi mediu (ESG) – locul 24, mediul de afaceri – locul 26, tehnologie şi infrastructură – locul 30, competenţe şi talente – locul 32 şi sănătate publică – locul 34, ultimul loc.

Aceste poziţii plasează România în a treia categorie a analizei, a statelor curs de dezvoltare, înainte de Polonia, dar după Lituania, Portugalia, Italia, Cehia, Slovenia, Rusia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria şi Letonia.

Printre punctele forte ale României ca destinaţie de afaceri, potrivit analizei, se numără: are una dintre cele mai rapide creşteri economice: având în vedere avansul din 2021, este preconizată o accelerare a creşterii PIB, indicator care o plasează între cele cinci economii cu cea mai rapidă creştere, emisiile de CO2 pe cap de locuitor din România se numără printre cele mai scăzute cinci dintre cele 34 de ţări, faptul că 68,3% din populaţia României se află la vârsta activă, al doilea procent dintre teritoriile analizate.

Provocările pe care le întâmpină companiile private pe piaţa românească sunt rata inflaţiei-record, care plasează România printre ţările cu cele mai mari rate ale inflaţiei dintre cele 34 de ţări analizate, are una dintre cele mai mici rate ale venitului naţional brut pe cap de locuitor de pe Heatmap, de 12.620 de dolari, realizează cele mai mici cheltuieli pentru sănătatea publică şi are printre rezultatele cele mai slabe în acest domeniu comparativ cu alte state din analiză, decalajul dintre femei şi bărbaţi în România este unul dintre cele mai mari dintre toate statele analizate.

De asemenea, un alt punct minus este că România alocă 3,1% din PIB pentru educaţie, având printre cele mai mici cheltuieli pentru acest domeniu dintre toate statele analizate şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de educaţie la nivel terţiar, iar scorurile privind utilizarea internetului şi accesul la internet în bandă largă sunt scăzute pentru România în comparaţie cu majoritatea celorlalte ţări.

În prima categorie, a statelor lider din punctul de vedere al atractivităţii se află Elveţia, Norvegia, Marea Britanie, Germania şi Suedia, iar în a doua, a statelor avansate, sunt Franţa, Danemarca, Finlanda, Spania, Luxemburg, Olanda, Estonia, Irlanda, Austria, Malta şi Belgia.

Ultima categorie, cea a statelor emergente, reuneşte state precum Croaţia, Kenya, Africa de Sud, Grecia şi Nigeria.