România este parte a proiectului european de curățare a deșeurilor spațiale aflate pe orbita Pământului: Sateliți scoși din uz, lansatoare de rachete sau chiar șuruburi și piulițe

În timp ce programele spațiale americane și chineze se orientează spre Lună sau chiar spre Marte, Europa se vrea iniţiatoarea unor servicii de curăţenie în cosmos, pentru eliminarea cantităţii din ce în ce mai mari de resturi spațiale aflate pe orbita Pământului. Sateliţii scoşi din uz, resturi de lansatoare de rachete, de panouri solare și chiar piulițe și șuruburi orbitează la sute de kilometri deasupra planetei noastre și se deplasează cu viteze de până la 28.000 de kilometri pe oră, reprezentând un risc din ce în ce mai mare pentru viitoarele misiuni spațiale.

Agenția Spațială Europeană (ESA) este prima care a decis să dezvolte o misiune de curățare a spațiului, iar în octombrie anul trecut a comandat unei companii elvețiene start-up cu numele sugestiv ClearSpace să proiecteze primul dispozitiv în acest scop, pe care Uniunea Europeană speră să îl lanseze până în 2025. Proiectul implică națiuni precum Marea Britanie, Republica Cehă, Germania, Polonia, Portugalia, România și Suedia, și caută şi mai mulți parteneri. Primele imagini digitale simulate privind funcționarea tehnologiei arată ceva asemenea unui „satelit de vânătoare” cu brațe robotizate mari pentru a prinde bucăți uriașe de resturi spațiale.

În misiunea sa inaugurală, satelitul de curățare, care nu are încă un nume oficial, va trebui să ridice un fragment de 100 de kilograme al rachetei europene Vega. Nava spațială, dezvoltată de Italia pentru ESA, a fost lansată în 2013 și se află la 660 de kilometri deasupra Pământului. Satelitul va aduce apoi fragmentul mai aproape de atmosfera Pământului, unde inițial s-ar dezintegra din cauza forţei ridicate de frecare. „Acest obiect a fost ales pentru că ar fi similar cu cel legat de viitoarele operațiuni ale satelitului și este, de asemenea, relativ simplu de a reduce riscurile într-o operațiune complexă și provocatoare”, a declarat Luc Piguet, CEO-ul ClearSpace, pentru Efe.

Proiectul, la care participă și Microsoft, este încă în faza de pregătire, dar are un termen relativ scurt, martie 2021, pentru a finaliza proiectarea misiunii. ClearSpace, o firmă născută la prestigiosul Institut Federal Elvețian de Tehnologie de la Lausanne, este primul pas către curățarea cosmosului. După 60 de ani de lansări orbitale de către o listă din ce în ce mai lungă de țări, devine tot mai necesar să se evite un potențial scenariu de „sindrom Kessler”. Numit după expertul NASA, Donald J. Kessler, care a avertizat pentru prima dată asupra acestui risc, sindromul Kessler se referă la un volum mare de gunoi pe orbită, suficient pentru a genera o spirală de resturi care ar putea afecta sateliții încă în uz. „Astăzi, riscurile pentru astronauți și pentru sateliți sunt încă la un nivel gestionabil, dar o creștere exponențială a resturilor speciale poate duce rapid la condiții de operare intolerabile”, a recunoscut Piguet.

Se fac deja eforturi pentru a se evita introducerea sateliților pe orbită la altitudini relativ mici (între 100 și 600 de kilometri) din cauza nivelului ridicat de resturi care circulă deja la acea înălțime. Misiunea de curățare poate fi primul mic pas într-un proces de înlăturare a fragmentelor orbitale, care este din ce în ce mai necesar, deși ClearSpace avertizează că trebuie să fie însoțit de alte măsuri, cum ar fi obligarea tuturor sateliților lansați în viitor să părăsească orbita la sfârșitul duratei lor operaționale. Locul unde va fi asamblat satelitul de curățare, precum și bugetul final pentru misiune nu au fost încă stabilite. Piguet a explicat: „Obiectivul nostru este, în mod evident, să reducem costurile în timp și să facem eliminarea resturilor accesibilă pentru operatori și agenții.”

Sursa: La Prensa Latina / Autor: Antonio Broto (preluare via Rador)