România, în epoca instabilității politice / Guvern de tranziție sau pentru patru ani / Cine va candida la prezidențiale

România, considerată până de curând o insulă de stabilitate, a intrat în ultimele săptămâni într-o perioadă de instabilitate și impredictibilitate politică. Partidele pro-europene negociază formarea unui nou guvern, de parcă acesta ar urma să conducă țara pentru un mandat complet de patru ani.

Cu toate acestea, legitimitatea unui astfel de guvern depinde de noul președinte, care va fi ales. Klaus Iohannis, aflat la final de mandat, nu mai are autoritatea morală sau politică de a propune un premier pentru un guvern pe termen lung. Orice soluție durabilă trebuie să vină din partea unui președinte ales, capabil să genereze o majoritate parlamentară solidă și credibilă.

Un guvern de tranziție, soluția provizorie necesară

În acest context, partidele pro-europene – PSD, PNL, USR și UDMR – ar trebui să se limiteze la formarea unui guvern provizoriu. Rolul acestuia ar fi să gestioneze urgențele economice și sociale, să evite colapsul bugetar și să protejeze țara de retrogradarea ratingului de țară.

Discuțiile despre reforme majore, modificări fiscale sau alte inițiative ambițioase ar trebui puse în așteptare. Un astfel de program amplu nu poate fi implementat decât de un guvern cu legitimitate deplină, rezultat dintr-un proces electoral corect. În schimb, o agendă limitată la măsuri urgente ar putea asigura stabilitatea până la alegerile prezidențiale.

Alegerile prezidențiale și fragmentarea votului pro-european

Un alt subiect delicat este reprezentat de alegerile prezidențiale, unde tabăra pro-europeană riscă să fie slăbită de fragmentarea voturilor. Intrarea în cursă a lui Nicușor Dan, ca independent, fără o înțelegere cu PSD, PNL sau USR, complică scenariul. În prezent, avem o serie de candidați potențiali:

• Nicușor Dan – independent;
• Elena Lasconi – probabil susținută de USR;
• Daniel Funeriu – candidat independent;
• Un posibil candidat comun sau separat al PSD și PNL.

Această diversitate riscă să fărâmițeze voturile pro-europene, favorizând un contracandidat suveranist, fie el Călin Georgescu sau George Simion. O campanie marcată de atacuri reciproce între candidații pro-europeni ar putea submina serios șansele acestora în turul doi. În schimb, un candidat unic, susținut de toate partidele pro-europene, ar oferi cea mai mare șansă pentru a învinge un adversar „anti-sistem”.

Prioritatea: respectarea ordinii constituționale

Mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie pe 21 decembrie, dar Curtea Constituțională i-a permis să rămână în funcție până la alegerea unui nou președinte. Totuși, pentru a asigura stabilitatea și respectarea ordinii constituționale, Klaus Iohannis ar trebui să demisioneze imediat după ce Parlamentul își desemnează noii lideri. Astfel, președintele Senatului ar putea prelua interimatul, iar un guvern de tranziție ar putea gestiona țara până la organizarea de noi alegeri.

Orice altă soluție ar risca să adâncească și mai mult criza politică, alimentând tensiunile sociale și nemulțumirile alegătorilor „anti-sistem”. Este esențial ca liderii politici să înțeleagă gravitatea momentului și să pună pe primul loc interesele naționale.

Concluzie. Incertitudinea continuă

În acest moment, România se află într-o perioadă de instabilitate, cu multe necunoscute pe masă. Viitorul politic depinde de capacitatea partidelor de a gestiona situația cu responsabilitate și de a evita escaladarea crizei.

Fragmentarea taberei pro-europene și lipsa unui plan clar pentru tranziție complică și mai mult perspectivele.

Pentru a evita adâncirea crizei, este nevoie de decizii rapide, clare și bine fundamentate, care să readucă stabilitatea și să reconstruiască încrederea publică în instituțiile statului.