România, inclusă în pachetul de țări-problemă din Europa de Est. Cauzele împotmolirii în drumul spre democrație

”În toată regiunea – în Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria – guvernele şi probabil chiar şi părţi din aparatul de stat pe care îl guvernează au fost capturate de o combinaţie de oligarhi, demagogi, populism şi afinitate certă faţă de Rusia condusă de Vladimir Putin, dar şi de indiferenţă, dacă nu chiar ostilitate făţişă faţă de UE”, transmite Irish Times. Publicația, citată de Rador, analizează căderea democrațiilor din Europa de Est și critică UE pentru incapacitatea de a găsi un răspuns la ”tranziția ezitantă” spre democrație a noilor săi membri.

”Faptul că uciderea lui Kuciak a provocat o criză politică într-un stat UE în anul 2018 ne spune multe despre fragilitatea tranziţiei Europei Centrale şi de Est spre democraţie, stat de drept şi economie de piaţă. La aproape 30 de ani de când aceste ţări s-au eliberat de comunism şi la 14 ani de la aderarea primelor dintre ele la UE, călătoria lor de la totalitarism la democraţia socială europeană pare să se fi împotmolit. (…) După asasinarea lui Kuciak şi a lui Kusnirová trebuie să adăugăm şi Slovacia pe lista ţărilor ameninţate. Cauza poticnelii democratice a acestor ţări, cel puţin parţial, este valul de refugiaţi din anul 2015, căruia i s-a rezistat cu îndârjire în regiune. Dar rădăcinile acestei probleme merg mult înapoi.

Tranziţia democratică ezitantă de la Varşovia, Budapesta şi alte capitale est-europene datează de dinainte de intrarea lor în UE. Are legătură cu idealuri precum acceptarea separaţiei puterilor în exercitarea puterii politice, supremaţia statului de drept, apariţia societăţii civile şi alte elemente esenţiale ale unui stat democratic modern care au nevoie de mai mult timp pentru a se construi şi de a se împământeni decât se sperase ca urmare a euforiei de după căderea Zidului Berlinului”, mai scrie Irish Times.

• În Polonia se duce acum lupta totală pentru direcţia viitoare a celei mai importante ţări a regiunii, între conservatorii naţionalişti şi liberalii social democraţi. Miza este amplificată de faptul că ambele tabere s-au aflat de aceeaşi parte în lupta împotriva comunismului.Câmpul lor de luptă cel mai vizibil este cel judiciar, despre care partidul naţionalist conservator de guvernământ Lege şi Justiţie pare a gândi că este plin de elemente de rezistenţă din vremea comunistă care împiedică eforturile partidului său de a face Polonia mai conservatoare şi mai catolică.
• România a avut trei prim-miniştri în mai puţin de un an şi o succesiune de guverne care au eşuat în a aborda ceea ce publicul vede drept corupţie endemică în rândul elitei politice şi de afaceri din România.
• În Republica Cehă, premierul Andrej Babis este un magnat care se confruntă cu o anchetă cu privire la o presupusă utilizare incorectă a fondurilor UE.
• În Ungaria, prim-ministrul Viktor Orbán a devenit capul de afiş pentru amplificarea sentimentului antiimigraţie şi anti-UE care configurează politicile regiunii. Acest auto-intitulat „iliberal democrat” şi-a identificat de asemenea inamicul – George Soros, un miliardar ungaro-american. O campanie extraordinară de denigrare a lui Soros, corelată cu antisemitism, a fost lansată de Orban şi acoliţii săi, inclusiv acuzaţia ridicolă că Soros este responsabil de criza refugiaţilor.

Irish Times mai notează că UE pare a nu şti cum să răspundă tranziţiei ezitante la democraţie a noilor săi membri. Ea a reacţionat – într-adevăr, a supra-reacţionat- la evoluţiile din Polonia, ameninţând să declare Varşovia ruptă de valorile UE. Însă a rămas derutant de tăcută în faţa unui Orban care a subminat tranziţia democratică a Ungariei. Dacă valorile UE sunt criteriul de referinţă, Ungaria este aproape un stat eşuat.

Potrivit publicației citate de Rador, Bruxelles-ul trebuie să aibă o viziune mult mai clară asupra ceea ce este o etapă politică trecătoare şi ceea ce este o ameninţare la stabilitatea fundamentală a unei ţări. Reformele judiciare din Polonia ar putea fi inversate de guvernul următor. În Ungaria, Orban a revenit pentru un al treilea mandat cu o largă majoritate după alegerile generale de duminică.

”Noi, în vestul Europei putem fi teribil de mulţumiţi de instituţiile noastre democratice. Suntem norocoşi să trăim în ţări în care aceste instituţii s-au implantat în ADN-ul nostru. De la independenţă, Irlanda a fost remarcabil de stabilă, social şi politic, având în vedere violenţa din care s-a născut republica noastră. Această realizare merită respect. Trebuie să avem acest lucru în minte când trimitem condoleanţe prietenilor noştri din Slovacia.”, mai scrie Irish Times.