România înfruntă patru crize suprapuse și războiul hibrid al Rusiei. Cine ține volanul și busola?

Președintele Trump a anunțat un plan pentru Ucraina și Europa care îndreaptă România spre o criză de securitate. În paralel, o criză bugetară auto-provocată amenință Bucureștiul, la fel ca și criza profundă de încredere în politicieni și instituții. Peste toate vine criza tehnologică a revoluției inteligenței artificiale, dublată de războiul hibrid dus de Rusia. În cel mai greu moment al ultimelor trei decenii, România are o singură șansă: PSD și PNL să înțeleagă în al 13-lea ceas că au nevoie de un candidat la prezidențiale și un premier care să inspire votanții și să aibă anvergura și credibilitatea necesare pentru crizele suprapuse.

Criza de securitate a fost declanșată de administrația Trump, după ce președintele SUA a anunțat negocieri peste capul Ucrainei cu Vladimir Putin în termenii dictatorului de la Kremlin, iar secretarul Apărării a declarat că ”realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal asupra securității Europei”.

Suntem sau nu de acord cu Donald Trump, e corect sau nu ce face, e și vina Europei că nu a investit suficient în securitate – acestea sunt alte teme de discuție. Vladimir Tismăneanu a avertizat deja că politica lui Trump împinge cea mai mare putere din istoria umanității într-o direcție capitulardă. Dar este o realitate: SUA par să sprijine revizionismul rusesc, ceea ce ar putea duce la o mișcare de domino în toată Europa, dacă ne uităm doar la pretențiile exprimate deschis de Budapesta. Iar ”scutul american” sub care România a stat din 2004 încoace pare că își atenuează forța de descurajare. ”Vacanța strategică” a României pare să se fi încheiat, după cum a scris cercetătorul Marius Ghincea.

Leadershipul politic românesc trebuie să ia acum deciziile de redimensionare, rescriere a strategiei de securitate și apărare a României. Ne îndreptăm spre partenerii europeni, spre Marea Britanie pentru a suplini dezangajarea SUA în regiune? Discutăm o coaliție puternică cu Polonia, poate și Cehia? Funcționează trilaterala cu Polonia și Turcia? Creștem bugetul pentru apărare? Dacă da, de unde luăm bani?

Sunt zeci de decizii tactice și strategice care trebuie luate doar de politicieni credibili și validați. Să lăsăm astfel de decizii doar pe mâna unor oameni nevăzuți din serviciile secrete, așa cum au făcut-o Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă din lene și nepricepere, ar fi o eroare majoră. Deciziile importante trebuie asumate și explicate de politicienii votați de oameni, altfel nu sunt credibile.

Așa s-a ajuns de fapt la criza de încredere în politicieni și instituții de care vorbeam mai sus. Un val de decizii esențiale ale statului – măsurile dure din pandemie sau sprijinul pentru Ucraina – au fost luate netransparent, în cercuri restrânse, și liderii statului nu le-au explicat niciodată. Nu au dat socoteală în public pentru ele, nu le-au explicat, pe scurt i-au tratat arogant pe oameni. Și oamenii s-au răzbunat la vot, alegând un candidat cu evidente probleme psihice, care crede că Pepsi conține nanocipuri și că aselenizarea e o conspirație.

O arată și o cercetare sociologică realizată de Barbu Mateescu pentru Fundația Konrad Adenauer: alegerile parlamentare nu au reușit să confere legitimitate clasei politice, aceasta fiind în continuare privită cu ostilitate. Votul de pedepsire sau de schimbare va defini alegerile prezidențiale din următoarele luni.

Ilie Bolojan, președintele interimar care a lăsat în administrația locală o urmă recognoscibilă, vorbește constant de două luni despre nevoia de recredibilizare a oamenilor politici prin asumare și măsuri corecte. El bate șaua ca să priceapă Ciolacu, a cărui retragere din fruntea guvernului e obligatorie pentru ca încrederea în instituție să poată fi reclădită. La fel cum a fost și cu plecarea lui Klaus Iohannis, co-responsabil la instalarea haosului în România.

Criza bugetară derivă din același comportament iresponsabil al liderilor de ieri. Cu complicitatea lui Iohannis, guvernele PSD-PNL conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au provocat un derapaj bugetar criminal: aproape 9% din PIB. Doar cu cheltuieli electorale. În paralel, au deraiat de pe șine și PNRR, singura șansă de investiții pentru România. România riscă să piardă peste 10 miliarde de euro din PNRR pentru că a atras doar 9 miliarde din cele 28 disponibile și mai are la dispoziție doar un an și jumătate.

Politicienii de ieri nu și-au asumat nimic, iar Marcel Ciolacu are tupeul de a-și amenința miniștrii cu remanierea dacă mai întârzie jaloanele din PNRR. Să fim bine înțeleși: toată responsabilitate politică e la el, el s-a vrut beneficiarul pomenilor din 2023 și 2024. Chiar și acum se opune oricărei mici reforme a statului, deși piețele și toți partenerii ne avertizează repetat că lipsa acțiunii va transforma criza bugetară într-o criză economică reală.

În plus, omenirea e în plină revoluție tehnologică a Inteligenței Artificiale. Pentru unii e o oportunitate – pentru jucători mai ales. Pentru cei inerți, ca România, devine o criză. Comisia Europeană lansează inițiative majore pentru a se conecta la tendința globală, România e pe nicăieri, deși are atuuri semnificative: are creativitatea necesară (vedeți puzderia de start-up-uri care caută însă finanțare pe piețele prietenoase din SUA și Marea Britanie) și are energia necesară unor ”mega-fabrici de AI”. Dar nu are un creier strategic, un om care să gândească și să pună în execuție planul de bătaie.

Războiul hibrid declanșat de Rusia în România. Intervenția Rusiei în alegerile din 2024 e certificată acum de parteneri externi care au date proprii. Acum două luni eu însumi chestionam teza imixtiunii ruse pentru că nu eram convins de frânturile de informații desecretizate de la servicii. Acum însă știu că cel puțin două state aliate au certificat cu propriile lor informații implicarea Rusiei în sprijinul campaniei lui Călin Georgescu.

Vedem cu ochii noștri cum tezele Rusiei sunt propagate fie de politicieni precum Călin Georgescu, fie de actori perfect conștienți de ceea ce fac ca episcopul Teodosie ori Sebastian Ghiță, fie de idioți utili pripășiți prin presă, politică, academia română, biserica ortodoxă și sistemul de educație.

Cine gestionează răspunsul statului la acest război hibrid care, o știm prea bine din vecinătatea imediată, poate deraia la propriu o țară în direcția dorită de Kremlin? Cine ia taurul de coarne în crizele de mai sus?

Doar un răspuns onest și asumat de la PSD și PNL poate opri un dezastru. Ce știm acum sigur e că nici Crin Antonescu și nici Marcel Ciolacu nu au calitățile obligatorii pentru a trece România prin furtunile geopolitice și economice deja declanșate. Sunt doi politicieni care n-au lăsat în urma lor nici măcar un proiect major recognoscibil, nu inspiră încredere cetățenilor nici cât administratorul unui bloc din Colentina și au o recunoaștere internațională aproape inexistentă. E timpul pentru fețe noi și credibile la vârful statului. Fără ele, cele două partide de sistem vor fi măturate de furia votului de răzbunare.