România, locul trei la creștere economică în topul țărilor europene

Institutul de Economie Mondială (IEM) de la Kiel a publicat previziunile de vară privind creşterea economică a UE-28 în 2019, scrie publicația spaniolă Invertia, citată de Rador.

Potrivit datelor culese de Institutul de Studii Economice, pentru acest an IEM indică o creştere medie a PIB de 1,4 % în ansamblul ţărilor Uniunii Europene, în comparaţie cu media de 2,0% înregistrată în 2018.

În eurozonă, rata medie se va situa la 1,2%.

Cele mai mari creşteri ale PIB în acest an vor corespunde ţărilor care au aderat recent, evidenţiindu-se în frunte Estonia, cu 4,4%, dar şi Ungaria şi România, ambele cu 4,3%.

Potrivit acestor previziuni, Spania va avea o creştere a PIB de 2,4% în 2019, cu numai două zecimi solo sub cifra corespunzătoare pentru 2018.

Ţara şi creşterea PIB în 2019 (rata anuală de variaţie de %)

Estonia 4,4
Ungaria 4,3
România 4,3
Lituania 4,1
Slovacia 4,0
Irlanda 4,0
Cipru 3,6
Polonia 3,5
Slovacia 3,5
Spania 2,4

Sursa: Institutul de Economie Mondială/ Invertia/ Rador/ Traducere: Cristina Zaharia

Context.

Creșterea economică este însă umbrită de avertizările FMI.

Dezechilibrele macroeconomice s-au adâncit, pe fondul creșterii veniturilor cetățenilor spre media europeană și a creșterii economice bazate pe consum, a arătat  Fondul Monetar Internațional (FMI) la finalul vizitei în România a delegației oficiale.

Primul pas pentru consolidarea fiscală și reducerea posibilității unei recesiuni ar fi atingerea unei ținte a deficitului bugetar de 2,75% în acest an, arată FMI, care estimează că aceasta ar însemna ”măsuri suplimentare de 0,9% din PIB”. Cu alte cuvinte, FMI recomandă o scădere a cheltuielilor sau creștere a veniturilor în valoare totală de aproape un punct procentual din PIB (circa 10 miliarde de lei).

Dacă nu va fi schimbat cursul politicilor, progresele în privința convergenței (creșterea standardului de viață spre media europeană) ar putea regresa, afectând veniturile pensionarilor și ale celor cu venituri mici, arată instituția internațională.

Investițiile publice și private au fost pe un trend descendent în ultimii ani, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung.

Legea pensiilor ar aduce o cheltuială suplimentară de aproape 4% din PIB, ceea ce ar pune o presiune mare pe finanțele guvernamentale și o mare povară pentru tânăra generație, potrivit FMI.

FMI avertizează asupra riscurilor pe care le au proiectele în parteneriat public – privat (PPP), promovate masiv de guvernul Dăncilă, și arată că ar trebui analizate extrem de atent și căutate finanțări alternative, precum fondurile europene.

Reducerea corupției ajută la îmbunătățirea veniturilor guvernamentale, eficientizează cheltuielile și întărește competitivitatea.

FMI critică și OUG 114, arătând că unele prevederi ”pot crea distorsiuni care frânează investițiile sau alocarea eficientă a resurselor”. (Vezi comunicatul integral aici)

Sursa: Pexels.com