România mamelor care nasc înainte de a deveni femei

România ocupă locul doi în Europa într-un clasament al mamelor adolescente. În 2019, ultimul an cu date centralizate, au fost înregistrate 16.639 de cazuri noi. De regulă, situațiile apar în aceleași familii, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

Mama primului copil care s-a născut anul acesta în România, chiar în primele ore după miezul noții de Revelion, este o adolescentă de 15 ani din județul Mureș. Cazul nu este un accident: un sfert din mamele minore din Uniunea Europeană trăiesc în România.

Un studiu realizat în România de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS – Sănătate pentru Mame Singure – a descoperit o tânără care, la 19 ani, a născut deja șase copii. Sub vârsta de 15 ani există mame care au deja doi sau chiar trei copii. Ceea ce înseamnă o primă sarcină avută la 13 ani. Șocante sunt și vârstele primelor experiențe sexuale. Doar în eșantionul studiat de tinere care au născut sau sunt însărcinate la vârsta adolescenței, cel puțin o fată a mărturisit că a început la nouă ani, iar fiecare a cincea înainte de a împlini 15 ani.

Fugite de abuz, victimele altor abuzuri

Discuțiile purtate de autorii studiului cu profesioniști și reprezentanți ai instituțiilor care ar trebui să urmărească fenomenul (medici de familie sau de planificare familială, psihologi, direcții de protecția copilului) au permis o oarecare imagine a cauzelor nașterilor la vârsta școlarizării obligatorii. Una este lipsa comunicării în familie, fie din considerente religioase, fie pentru că părinții se simt depășiți de provocare, nu-și dau seama nici ei că ar avea ce să le transmită sau, pur și simplu, nu le pasă. Un alt context invocat este nesupravegherea tinerelor prin plecarea în străinătate a părinților, corelată, de autorii studiului, cu sentimentul tinerelor fete că nu sunt iubite în familie. Există, desigur, și comunități în care căsătoriile la vârste foarte mici fac parte din cutumele și cultura respectivelor entități sociale.

Nu surprinde constatarea că numărul cazurilor este cu atât mai mare cu cât nivelul educației este mai scăzut. În lipsa unor strategii guvernamentale, adolescentele acestea, care vin din familii cu istoric social și educațional precar, unde lipsesc chiar și acte de identitate și nimeni nu are un loc constant de muncă, sunt predispuse la eșec școlar. Mai mult, chiar: familiile ajung să profite de pe urma ajutoarelor sociale și a alocațiilor primite de fetele de abia intrate în pubertate și care sunt încurajate, apoi, să facă alți copii, pentru a obține și mai mulți bani de la stat. Sunt deseori singurele surse de venit din casă, așa cum au fost și mamele lor, în urmă cu nu foarte mulți ani.

Nu de puține ori, fetele fug de acasă din cauza violenței sau a abuzurilor și ajung victime. De altfel, analiza răspunsurilor la întrebarea legată de locul primei experiențe sexuale ridică semne de întrebare legate de consimțământul acesteia: foarte des se întâmplă la partener acasă, eventual la un prieten, iar asta, spun autorii studiului, implică deseori abuzuri, inclusiv sexuale.

Cât despre partener, care poate fi de aceeași vârstă, dar și cu 15-20 de ani mai mare, de cele mai multe ori provine din aceeași comunitate (sate izolate, fără acces la servicii sociale sau medicale), chiar din anturajul familiei adolescentei, a trăit într-un mediu violent, localizat în zone cu infracționalitate ridicată, șomaj sau prostituție. În multe cazuri, partenerii nu recunosc paternitatea copilului sau chiar dispar când sunt anunțați că a apărut o sarcină.

Educația sexuală sau sanitară

„Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acorde o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, consideră Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România. În realitate, însă, profesioniștii care au însoțit autorii studiului deplâng absența preocupărilor pentru acest fenomen, precum și o educație sexuală deficitară. Care, de altfel, de anul trecut, nici măcar nu se mai numește educație sexuală.

Printr-un amendament depus de politicieni din PSD și PNL, disciplina se numește „educație sanitară”, iar participarea elevilor la cursuri implică acordul părinților. Co-autor al modificărilor legislative, fostul președinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaților, Adrian Solomon, devenit celebru după ce a refuzat să poartă mască într-o shaormărie din centrul vechi al Capitalei, a explicat, vara trecută, că decizia legată de participarea elevilor la cursurile de „educație sanitară” a fost luată pentru a nu mai permite „unor indivizi să smintească națiunea asta”.

Măsura nu pune, însă, bariere curiozității firești a adolescenților, care învață despre viața sexuală de pe internet, din surse necontrolate, informații pe care le împărtășesc, apoi, cu prietenii de vârstă relativ apropiată, într-un mediu oarecum omogen din punctul de vedere al discernământului și fără vreo amprentă educativă. Nu e de mirare că 500 de mii de elevi din România urmăresc, pe rețeaua de socializare TikTok, contul așa-numitului „profu.online”, de fapt, fostul candidat la Președinția României Alexandru Cumpănașu, un preferat al mai multor miniștri de Interne, sub mandatele cărora a fost finanțat din bani publici pentru programe de securitate publică. După ce a fost acuzat că incită la ură, mama unei eleve a făcut plângere penală pe numele lui Cumpănașu pentru propuneri indecente făcute minorei.

Anul trecut, la Festivalul de Film Astra de la Sibiu a fost proiectat un documentar realizat în Cehia, Caught in the Net („În plasa prădătorilor sexuali”) în care trei actrițe care interpretează rolul unor adolescente de 12 ani sunt acostate online de mii de bărbați de toate vârstele. O variantă editată special a filmului, pentru a putea fi urmărit de tineri de peste 15 ani, a fost difuzat în Cehia, într-un efort de a-i pune în temă și în gardă pe adolescenți în fața unei lumi pline de „indivizi care vor să smintească”.

Foto: pixabay.com