România marchează joi preluarea președinției UE/ Lideri europeni importanți, prezenți la București/ Noi tensiuni între opoziție și guvern/ Protest la Ateneu

România va marca, joi, preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, printr-o ceremonie organizată la Ateneul Român la care vor fi prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, al Parlamentului European, Antonio Tajani, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi premierul Viorica Dăncilă, transmit Agerpres și News.ro. Toţi cei patru demnitari vor susţine discursuri, înainte de concertul inaugural care va avea loc pe scena Ateneului. De asemenea, la ceremonia de deschidere vor fi prezenţi şi membrii Colegiului Comisarilor.

• Evenimentul are loc pe fondul relațiilor tensionate dintre președintele Klaus Iohannis și Guvernul Dăncilă, generate de refuzul șefului statului de a numi noi miniștri în Guvern, de respingerea propunerii ministrului apărării la șefia statului major al armatei și de respingerea a doua oară a Adinei Florea, propusă de ministrul justiției la șefia DNA. Nu e clar dacă președintele Iohannis va participa joi seara la evenimentul de la Ateneu. Pe site-ul presidency.ro nu este menționată participarea la nici un eveniment.
• Liderii PNL au spus că o decizie în legătură cu prezenţa lor la ceremonie va fi luată în cursul zilei de joi, ei reclamând faptul că invitaţia a fost primită, târziu dar şi că această conţinea o eroare, confirmarea participării fiind aşteptată până în „8 ianuarie 2018”.

Concertul de la Ateneu va fi susţinut de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state UE, respectiv de artişti români recunoscuţi internaţional, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu”. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.

Un concert inaugural al Preşedinţiei române la Consiliul UE va avea loc şi la Bruxelles, pe 24 ianuarie, la centrul Bozar. Atunci, Orchestra Română de Tineret condusă de Cristian Mandeal va prezenta un repertoriu ce include lucrări de George Enescu, Theodor Rogalski, Grigoraş Dinicu, George Grigoriu şi Eugen Doga.

Vineri, preşedintele Comisiei Europene va avea întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Viorica Dăncilă. Potrivit programului oficial, cele două reuniuni vor fi urmate de declaraţii comune de presă.

La Cotroceni, subiectul discuţiilor va fi legat de Preşedinţia României la Consiliul UE, cu accent pe principalele dosare europene pe care România le va gestiona în această perioadă. Preşedintele României va sublinia că exercitarea pentru prima dată de către ţara noastră a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE va reprezenta o bună oportunitate pentru a reafirma angajamentul în favoarea consolidării proiectului european, a precizat Administraţia prezidenţială într-un comunicat.

Conform aceleiaşi surse, şeful statului va evidenţia faptul că România doreşte să exercite un mandat de succes, ”orientat spre rezultate concrete, care să contribuie la avansarea agendei europene, ţinând cont, însă, de contextul complex în care îşi va derula activitatea în următoarele şase luni”.

Agenda vizitei lui Jean Claude Juncker include şi întâlniri cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Deocamdată, pe site-ul celor două Camere nu există menţiuni cu privire la întâlnirile cu preşedintele CE.

Participarea la eveniment nu este trecută în programul oficial al preşedintelui Klaus Iohannis.

Liderii PNL au spus că o decizie în legătură cu prezenţa lor la ceremonie va fi luată în cursul zilei de joi, ei reclamând faptul că invitaţia a fost primită, târziu dar şi că această conţinea o eroare, confirmarea participării fiind aşteptată până în „8 ianuarie 2018”.

„După domniile lor, am ratat să confirm prezenţa la concert cu un an. Mai mult, pentru un eveniment de o asemenea anvergură, mi se pare lipsă de respect să primesc invitaţia cu doar o zi înainte”, a scris pe Facebook senatoarea liberală Alina Gorghiu.

Textul şi formatul invitaţiei au fost criticate şi de deputatul Cătălin Nechifor, fost membru PSD, trecut la partidul lui Victor Ponta, Pro România. El a remarcat, printre altele, că pe invitaţia primită de el logo-ul este printat greşit, fără drapelele României şi Uniunii Europene, că „se pare că stocurile de virgulă şi punct sunt pe terminate la guvern”, fiind folosite „cu zgârcenie”, că despărţirea pe rânduri pare să fie făcută cu toporul”, că deşi pe invitaţie există rubrica pentru „loc”, acesta nu este menţionat, aşa cum nu este menţionat nici destinatarul invitaţiei.

Protestul „Vrem Europa, nu dictatură!”, organizat în faţa Ateneului Român simultan cu ceremonia care marchează începerea oficială a preşedinţiei române a Consiliului UE

Organizaţiile Rezistenţa, Corupţia Ucide, Declic şi Iniţiativa România au anunţat pentru joi, în intervalul 19:00 – 22:00, în faţa Ateneului, manifestaţia organizată sub sloganul „Vrem Europa, nu dictatură!”.

„Pe data de 10 ianuarie, la Ateneul Român, întregul leadership al Uniunii Europene (preşedinţii Consiliului European, ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, comisarii europeni, leaderii grupurilor din Parlamentul European) vor participa la preluarea preşedinţiei rotative de către România. Vor fi prezenţi Donald Tusk (Preşedintele Consiliului), Antonio Tajani (Preşedintele Parlamentului European), Jean-Claude Juncker (Preşedintele Comisiei). Alături de toţi ceilalţi decidenţi ai Uniunii Europene. Vrem să fim alături de ei. Vrem să fim văzuţi de ei. Vrem să se înteleagă că, în ciuda politicilor guvernării actuale, românii sunt cetăţeni ai Europei, care cred în valorile care stau la baza UE: libertate, stat de drept, justiţie independentă, solidaritate, transparenţă în decizii şi în cheltuirea banului public”, spun organizatorii.

Ei anunţă că îi aşteaptă în Piaţa George Enescu pe cei care înţeleg că dreptul de a munci şi a învăţa în Europa, creşterea nivelului de trai al populaţiei în ultimii 10 ani, dezvoltarea societăţii româneşti în ultimul deceniu, situaţia agriculturii românesti, infrastructura, spitalele şi şcolile cu un nivel acceptabil, drepturile omului, statul de drept şi justiţia independentă, depind de apartenenţa la UE şi care consideră că „atacurile asupra UE comise de guvernarea actuală sunt atacuri asupra prosperităţii şi stabilităţii României, cetăţenia europeană ne oferă protecţie împotriva posibilelor abuzuri ale statului, dreptul de a călători, de a vizita lumea, de a vorbi liber sunt lucruri de care părinţii noştri nu au beneficiat”.

Participanţii sunt îndemnaţi că vină cu cu steagurile României şi ale UE.

La manifestaţie şi-a anunţat prezenţa şi filosoful Mihai Şora, participant constant la protestele faţă de actuala guvernare.

„Mâine voi fi la Ateneu: nu în sală, ci undeva afară, în mulţime: pentru ca mai-marii Europei aflaţi la Bucureşti să priceapă că „ei“, românii aceia care îi vor întâmpina, „oficialii“ noştri aflaţi la guvernare sunt doar accidente ale României recente, nefericite întâmplări de care, odată şi-odată, vom scăpa. Să înţeleagă, cu alte cuvinte, că acei români sunt diferiţi de noi. Că „ei“ sunt „ei“, noi suntem noi. Pe scurt: că cei din stradă, nu cei de la tribuna oficială sunt oamenii cu adevărat vii ai acestei ţări. Iar viii cu viii, hoţii cu hoţii. Europa suntem noi”, spune el, la finalul unei postări în care constată că „Ei“ înseamna „răul absolut, răul concret, răul care nu cunoaşte jumătăţile de măsură, nu se intersectează niciodată cu Binele, nici nu-şi pune problema Binelui, nu are ştiinţă de vreun bine oarecare” şi că „este pentru întâia oară după Revoluţie când pronumele „ei“ a căpătat, din nou, un conţinut limpede”.

Context. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotaţie, de fiecare stat membru. Prin definiţie, preşedinţia trebuie să fie neutră şi imparţială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opţiuni de politici şi nici pe cele ale unui alt stat membru. Ea are trei misiuni principale.

Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.

Preşedinţia înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere, arată site-ul dedicat preşedinţiei române.

Eforturile unei preşedinţii se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.

Preşedinţia trebuie să acţioneze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislaţia europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.

Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu preşedintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.

Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu poate participa.

Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale.

În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Preşedinţiile sunt grupate în trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfăşurare a activităţii Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.

(Surse: Agerpres, News.ro)