România nu e campioana UE la morți în accidente rutiere: ne-a depășit Bulgaria

Cele mai sigure drumuri din UE sunt în Suedia (cu 22 de decese în accidente rutiere la un milion de locuitori) și Danemarca (27 de decese). La polul opus de află Bulgaria (82 de decese la un milion de locuitor) și România (81 de decese), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. E pentru prima oară după mulți ani când România pierde primul loc la decese, fiind detronată de Bulgaria.

Media UE a fost de 46 de decese din accidente rutiere la un milion de locuitori.

România a înregistrat o îmbunătățire a ratei de decese, de la 86/milion în anul 2022 la 81/milion în 2023. În schimb, rata a crescut în Bulgaria de la 78/milion în 2022 la 82 decese/milion în 2023.

Anul trecut, aproximativ 20,400 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în întreaga UE, ceea ce reprezintă o ușoară scădere de 1 % față de 2022.

În pofida unor progrese înregistrate de la anul de referință 2019, puține state membre sunt pe cale să îndeplinească obiectivul UE și ONU de a reduce la jumătate numărul deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2030, potrivit comunicatului citat.

Din 2019, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut foarte puțin în Spania, Franța și Italia, în timp ce în Irlanda, Letonia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia a crescut. În schimb, în ultimii patru ani, Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria și Polonia sunt pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 50 % a deceselor rutiere și a vătămărilor grave până în 2030.

Datele disponibile la nivelul UE pentru 2022 (nu sunt încă disponibile date detaliate pentru 2023) arată că 52 % din accidentele rutiere mortale au avut loc pe drumurile rurale, față de 38 % în zonele urbane și 9 % pe autostrăzi.

Tendința numărului de bicicliști uciși pe drumurile din UE reprezintă un motiv serios de îngrijorare: peste 2,000 de bicicliști au fost uciși în 2022. Acesta este singurul grup principal de utilizatori ai drumurilor care nu observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, în special din cauza lipsei persistente de infrastructură adecvată și a comportamentului nesigur al tuturor participanților la trafic, cum ar fi excesul de viteză, distragerea atenției și conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor.

Bărbații au cauzat trei din patru decese rutiere (77 %). Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuse unui risc mai mare, deoarece au reprezentat 29 % din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce reprezintă 21 % din populație. În mod similar, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au reprezentat 12 % din decesele cauzate de accidente rutiere, dar 7 % din populație.

Ocupanții autovehiculelor (șoferi și pasageri) au reprezentat 45 % din totalul deceselor, în timp ce pietonii au reprezentat 18 %, utilizatorii de vehicule motorizate cu două roți (motociclete și mopede) 19 %, iar bicicliștii 10 %. Tiparele se modifică în mod semnificativ în funcție de vârstă. Dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, pietonii reprezintă 29 % din decese, iar bicicliștii 17 %. A se vedea aici cea mai recentă matrice de coliziune care detaliază principalele vehicule implicate în accidente rutiere mortale.

În zonele urbane, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, bicicliști și utilizatori de vehicule motorizate cu două roți) reprezintă aproape 70 % din totalul deceselor. Decesele în rândul utilizatorilor drumurilor urbane se produc în mod covârșitor atunci când un accident implică autoturisme și camioane, subliniind necesitatea de a îmbunătăți protecția acestor utilizatori vulnerabili ai drumurilor. A se vedea aici cea mai recentă matrice de coliziune pentru drumurile urbane.