România, pe locul al doilea după Polonia în ceea ce privește statutul de protecție oferit cetățenilor ucraineni

România se situează pe locul al doilea, după Polonia, în ceea ce priveşte oferirea unei forme de protecție cetăţenilor ucraineni care au fugit din calea războiului, transmite agenția News.ro.

Doar în luna iunie, 10.360 de ucraineni au primit statutul de protecţie specială în România pe primul loc situându-se Polonia care a acordat acest statut unui număr de 60.125 de ucraineni. Organizaţia „Salvaţi Copiii” anunţă că peste 70% dintre copiii care au primit protecţie au vârste mai mici de 14 ani.

„În statele UE cu date disponibile pentru luna iunie, majoritatea ucrainenilor care au primit protecţie temporară sunt femei şi fete: în Polonia, sunt 41.675, în România 6.400 şi în Bulgaria 4.255. Numai în luna iunie, 10.360 de ucraineni au primit statutul de protecţie specială în România, ţara noastră aflându-se pe locul 2, în ceea ce priveşte numărul, după Polonia (60.125)”, informează, vineri, într-un comunicat de presă, organizaţia „Salvaţi Copiii”.

Citând date procesate de Eurostat până la 30 iunie 2022, „Salvaţi Copiii” precizează că România acordase protecţie temporară pentru 43.550 de cetăţeni ucraineni. Organizaţia anunţă că deschide centre de consiliere şi informare în şapte zone principale – Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Suceava, Baia Mare, Timişoara şi Târgu Mureş – centre în care sunt oferite servicii de consiliere şi informare, management de caz, consiliere psiho-socială, activităţi pentru copii şi adolescenţi, suport material şi financiar.

O analiză realizată de „Salvaţi Copiii” România şi la care au participat 1.178 de cetăţeni ucraineni, din care 87% reprezentanţi legali ori rude ale copiilor refugiaţi din Ucraina şi aflaţi în România, arată nevoile pe care familiile ucrainene le resimt şi pe care nu le pot acoperi. Astfel, 62% indică nevoia de a acoperi costurile medicale şi accesul la servicii medicale, „ceea ce înseamnă, concret, procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii şi adulţi, protecţia medicală a copiilor cu afecţiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale”. De asemenea, 55% dintre refugiaţii chestionaţi au nevoie de bunuri non-alimentare: obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene. Totodată, 46% dintre refugiaţi au problema legată de plata chiriei sau a utilităţilor pentru locuinţele în care se află în diferite localităţi ale ţării, iar 40% dintre aceştia îşi pun problema realizării de economii pentru cheltuieli neprevăzute, ceea ce ar crea un sentiment de minimă siguranţă în contextul actual al totalei imprevizibilităţi a situaţiei din Ucraina şi ţările europene. Analiza mai arată că 32% dintre refugiaţi nu pot asigura cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor cum ar fi rechizitele, tabletele şcolare ori alte lucruri specifice activităţilor recreative, părinţii ucraineni preocupându-se de integrarea educaţională a copiilor lor pe timpul verii şi pentru anul şcolar viitor 2022-2023. Dintre cei chestionaţi, 26% ridică problema privind procurarea hranei zilnice acelaşi fiind şi procentul celor care nu pot asigura cheltuielile de transport , inclusiv combustibil ori întreţinerea maşinilor proprii.