România, Polonia și Spania au ținut prima ședință a formatului diplomatic numit ”Valencia Trio”. Cele trei țări au obiective comune în UE și NATO, plus lărgirea Schengen și contracararea Rusiei

Miniștrii afacerilor externe au lansat marți formatul diplomatic Trilaterala România-Polonia-Spania, numită și ”Valencia Trio” după numele orașului în care a avut loc evenimentul, potrivit unui comunicat MAE.

Cele trei state au adoptat o declarație comună care arată obiective comune legate de UE, dar și de cooperare în NATO. De asemenea, declarația arată susținerea pentru lărgirea Schengen – adică aderarea României, semnal înainte ca Spania să preia președinția rotativă a UE de la 1 iulie.

Reuniunea a fost găzduită de ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și cooperării al Regatului Spaniei, José Manuel Albares Bueno, Polonia fiind reprezentată de ministrul Zbigniew Rau, iar România – de ministrul Bogdan Aurescu.

DECLARAȚIE COMUNĂ A PRIMEI REUNIUNI TRILATERALE DINTRE MINIȘTRII AFACERILOR EXTERNE AI REPUBLICII POLONE, ROMÂNIEI ȘI REGATULUI SPANIEI – Valencia, 23 mai 2023

Noi, miniștrii afacerilor externe din Republica Polonă, Zbigniew Rau, România, Bogdan Aurescu, și Regatul Spaniei, José Manuel Albares, au avut astăzi, la Valencia, prima reuniune ministerială trilaterală Polonia, România și Spania, denumită în continuare „Valencia Trio”.

Reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, Polonia, România și Spania sunt și cele de-a patra, a cincea și a șasea cele mai populate state ale Uniunii,

Salutând viitoarea Președinție spaniolă a Consiliului Uniunii Europene,

Reafirmând angajamentul nostru comun de a lucra pentru o Uniune Europeană unită și rezilientă care să acționeze de o manieră coordonată, în baza principiilor solidarității, coeziunii, democrației și a angajamentului pentru drepturile fundamentale,

Subliniind angajamentul nostru pentru UE, NATO și relația transatlantică, precum și pentru parteneriatul strategic UE-NATO,

Reafirmând angajamentul nostru comun de a consolida în continuare relațiile transatlantice, care sunt indisolubil legate de pacea și stabilitatea continentului european,

Evidențiind activitatea noastră îndelungată în arii geografice esențiale, precum Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană, toate trei fiind puncte de referință pentru securitatea europeană,

Reafirmând, la 15 luni de la începutul războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, angajamentul nostru solid și continuu față de Ucraina și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia, în granițele ei recunoscute la nivel internațional,

Recunoscând angajamentul nostru de a continua toate eforturile pentru a furniza Ucrainei asistența militară necesară pentru a-și apăra suveranitatea împotriva agresiunii Rusiei,

Recunoscând rolul determinant al popoarelor și guvernelor noastre în acordarea ajutorului umanitar și asistenței poporului ucrainean,

Menționând că mai mult de 8 milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească patria și să caute refugiu în țările vecine din Europa,

Conștientizând că războiul de agresiune al Rusiei a subminat grav ordinea internațională bazată pe reguli și a avut implicații profunde în întreaga lume,

Ținând cont de provocările pe termen lung pe care războiul le-a adus securității și stabilității comunităților europeană și euroatlantică, precum și de amenințările și provocările complexe ale acțiunilor Rusiei, în special asupra statelor din Vecinătatea Estică,

Am convenit:

Consultări politice în cadrul formatului Reuniunii Trilaterale Ministeriale „Valencia Trio”

1. Să organizăm periodic aceste reuniuni trilaterale în cadrul formatului ministerial „Valencia Trio”, creând astfel un for de consultări între țările noastre.

2. Să includem pregătirea și urmărirea consecventă a implementării rezultatelor reuniunilor ”Valencia Trio” în cadrul consultărilor dintre Ministerele Afacerilor Externe ale celor trei țări.

3. Să consolidăm cooperarea dintre țările noastre, în toate domeniile, pentru a crea o sinergie robustă de interese și capabilități între Polonia, România și Spania.

Președinția Spaniolă a Consiliului Uniunii Europene

4. Să sprijinim membrii Trio-ului în pregătirea și derularea președințiilor lor rotative ale Consiliului Uniunii Europene și să continuăm cooperarea cu viitorul Trio.

5. Să explorăm modalităţile de susținere activă din partea Poloniei și României pentru Președinția Spaniolă a Consiliului UE în domenii de interes prioritar, precum: reziliența UE, acțiuni comune pentru consolidarea granițelor externe ale Uniunii, justiție, competitivitate, tranziția ecologică și digitală.

6. Să cooperăm de o manieră activă și solidară pentru a ne asigura că principiile unei Uniuni Europene unite, puternice și reziliente sunt reflectate inclusiv prin adoptarea fără întârziere a unei decizii pozitive privind aderarea României la spațiul Schengen, recunoscând astfel contribuția semnificativă a României la securitatea internă a Uniunii Europene.

7. Să continuăm acțiunile către un parteneriat transatlantic reînnoit, ghidat de Declarația Summit-ului UE-SUA din 15 iunie 2021.

8. Să ne implicăm activ, împreună cu partenerii și aliații din întreaga lume, în special în cadrul formatelor de cooperare derulate pe durata Președinției Spaniole a Consiliului UE: Summit-ul UE-CELAC, un posibil Summit UE-Vecinătatea Sudică și a treia reuniune a Comunității Politice Europene.

9. Să reînnoim relația dintre Uniunea Europeană și America Latină și Caraibi (LAC). Un parteneriat strategic cu LAC va contribui la consolidarea securității și a rezilienței strategice a Europei. Europa și LAC împărtășesc valori, interese, o istorie și cultură similare. Președinția Spaniolă a Consiliului UE poate acționa ca o punte de dialog între cele două regiuni. Sperăm că Summit-ul UE-CELAC va fi un succes, în ceea ce privește participarea și rezultatele. Instrumente precum Global Gateway, o foaie de parcurs actualizată, un mecanism de coordonare permanentă pentru monitorizarea angajamentelor asumate în cadrul Summitului, și, în special, Politica comercială a UE ar trebui să joace un rol determinant în atingerea acestor obiective. Avansarea negocierilor privind acordurile în curs cu Chile, Mexic și MERCOSUR ar trebui să fie o prioritate.

10. Să jucăm un rol activ în consolidarea legăturilor noastre cu partenerii estici și sudici. Polonia, România și Spania au experiență și expertiză valoroase în relația cu aceste țări, ca State Membre aflate la frontierele externe ale Uniunii Europene.

11. Polonia, România și Spania vor coopera pentru a asigura o implicare sporită și mai profundă a Uniunii Europene în Vecinătatea Estică, în vederea dezvoltării conectivității, aprofundării integrării economice, extinderii legăturilor comerciale și de investiții, și consolidării rezilienței regionale și securității energetice.

12. Polonia, România și Spania sunt de acord să valorifice la maximum oportunitățile oferite de noua dinamică din Vecinătatea Sudică pentru a consolida acest format, în vederea organizării, periodice, de întrevederi la nivel înalt, și impulsionării interacțiunii sectoriale transfrontaliere pentru a face față amenințărilor comune într-un mod proactiv. Reuniunea de azi reprezintă un punct de cotitură în această relație.

13. Să susținem Președinția Spaniolă a Consiliului UE în obținerea consensului la nivel european pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv în contextul procesului de aderare. Președinția Spaniolă are potențialul de a consolida unitatea și determinarea UE de a sprijini Ucraina în toate domeniile, pe termen mediu și lung, inclusiv în ce privește reconstrucția post-conflict și perspectiva aderării la UE.

14. Să sprijinim Republica Moldova și ambiția sa de a deveni stat membru al UE pe tot parcursul procesului său de aderare.

15. Trio-ul Valencia va susține statele din Balcanii de Vest aflate în procesul de aderare la UE și va încuraja eforturile întreprinse pentru integrarea lor progresivă în UE.

Agenda Europeană

16. Să continuăm sprijinul puternic multidimensional pentru Ucraina ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei, atât timp cât va fi nevoie.

17. Să reafirmăm sprijinul susținut pentru extinderea Uniunii Europene în cadrul unui proces bazat pe meritele proprii, precum și angajamentul nostru pentru îmbunătățirea alinierii la Politica Externă și de Securitate Comună a țărilor candidate și viitoare candidate. Vecinii noștri din Balcanii de Vest, Ucraina și R. Moldova, precum şi alte state candidate trebuie să primească sprijinul necesar să se alăture UE cât mai curând posibil. Georgia ar trebui să primească statutul de candidat odată ce toate condițiile stabilite de Comisia Europeană sunt îndeplinite. În paralel, Parteneriatul Estic, care oferă un cadru util pentru politica estică a Uniunii Europene, trebuie să fie puternic sprijinit.

18. Să consolidăm reziliența Europei. Domenii cheie precum energie, securitate alimentară, digitalizare, sănătate și securitatea lanțurilor de aprovizionare trebuie prioritizate. Aceasta presupune consolidarea independenței noastre energetice, în special față de Rusia, asigurarea accesului corespunzător la materii prime și consolidarea capabilităților industriei europene în diferite tehnologii, în special luând în considerare obiectivele legate de decarbonizarea economiei. O interconectare mai mare în întreaga UE, inclusiv în Peninsula Iberică, ar putea contribui la consolidarea sectorului energetic și a rezilienței UE, în interesul tuturor cetățenilor europeni.

19. Să reformăm piața energiei și sectorul electricității europene către o Uniune a Energiei complete, servind dublului obiectiv al independenței energetice europene și neutralității climatice. Prețurile ridicate la electricitate amenință competitivitatea mediului nostru de afaceri și bunăstarea cetățenilor.

20. Să aducem independența energetică în centrul discuțiilor cu partenerii noștri estici. Trebuie abordate cu prioritate consolidarea conectivității, asigurarea accesului la toate sursele de energie sigure și disponibile, încurajând eficiența energetică și regenerabilă, precum și sursele regenerabile, promovând diversificarea surselor și rutelor de transport, inclusiv prin stabilirea de noi rute de aprovizionare, printre altele, prin Asia Centrală, Caucazul de Sud și de-a lungul Mării Negre, subminând astfel șantajul Rusiei și garantând nevoile energetice ale partenerilor estici.

21. Să dezvoltăm instrumente capabile să combată noile amenințări hibride și de înaltă tehnologie. Strategiile privind lupta împotriva manipulării informațiilor și ingerințelor externe (FIMI) reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri la adresa stabilității și viitorului UE. Reafirmăm Concluziile Consiliului Afaceri Externe din 21 iunie 2022 privind FIMI, susținute de Spania, și susținem un răspuns coordonat al UE.

22. Să sprijinim avansarea negocierilor privind reforma guvernanței economice a UE în vederea finalizării procesului legislativ până la sfârșitul anului.

23. Să lucrăm, pornind de la propunerea Comisiei, pentru finalizarea Uniunii Bancare care să asigure stabilitatea financiară și să protejeze deponenții și contribuabilii.

24. Să evidențiem convingerea noastră într-un spațiu Schengen puternic, unit și prosper ca zonă de liberă circulație fără controale la frontierele interne. Reiterăm susținerea fermă pentru extinderea spațiului Schengen.

Securitate și apărare

25. Să subliniem rolul central al NATO în asigurarea păcii și securității în regiunea euroatlantică. NATO rămâne fundamentul apărării noastre colective și forumul esențial pentru acțiune comună, consultări de securitate și decizii între Aliați. Parteneriatul strategic NATO-UE trebuie să fie consolidat în continuare în spiritul deschiderii reciproce, transparenței și complementarității. Cooperarea eficientă între NATO și UE trebuie să evite duplicarea și să mențină interoperabilitatea. Complementaritatea și cooperarea NATO cu UE adaugă valoare securității Europei.

26. Să ne exprimăm angajamentul de a face ca UE să fie un furnizor de securitate mai puternic și mai capabil și de a consolida misiunile și operațiile PSAC (Politica de Securitate și Apărare Comună) civile și militare ale UE, conform Busolei Strategice. O Europă mai puternică și mai capabilă în domeniile securității și apărării va contribui, de o manieră pozitivă, la securitatea globală și transatlantică și este complementară cu NATO.

27. Să susținem eforturile NATO de a consolida și a securiza Flancul Estic al Alianței. Participarea comună a Poloniei, României și Spaniei la postura NATO de descurajare și apărare demonstrează angajamentul nostru continuu de a asigura securitatea Aliată. Descurajarea și apărarea joacă un rol cheie în protejarea cetățenilor noștri.

28. Să sprijinim eforturile NATO pe flancul sudic și să explorăm oportunitățile de cooperare și acțiunile de reasigurare reciprocă pentru a consolida securitatea în regiunile Mării Baltice, a Mării Negre și a Mării Mediterane.

29. Să împărtășim lecțiile învățate și să explorăm oportunitățile de cooperare și acțiunile de sprijin reciproc, cu scopul consolidării securității în regiunile Mării Baltice, a Mării Negre și a Mării Mediterane.

30. Să susținem politica Ușilor Deschise a NATO și să intensificăm sprijinul acordat partenerilor din vecinătățile noastre în domeniul securității și al consolidării capabilităților, inclusiv în Ucraina, R. Moldova și Georgia.

31. Să susținem aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei și, astfel, să cooperăm pentru consolidarea cooperării politice și practice între NATO și Ucraina.

32. Să explorăm posibila coordonare în consolidarea rezilienței NATO și a aliaților noștri, cu identificarea celor mai potrivite formate care să combine competențele naționale și europene cu cerințele NATO.

33. Să ne coordonăm pozițiile în domeniul mobilității militare. Țările noastre participă la Cooperarea Permanentă Structurată a UE (PESCO) și am salutat participarea SUA la acest mecanism.

34. Să explorăm posibile sinergii și oportunități de cooperare cu privire la tehnologii emergente și disruptive în domeniul apărării și al securității, în special având în vedere participarea Poloniei, României și Spaniei la Acceleratorul NATO de inovare în domeniul apărării.

35. Să identificăm inițiative unde expertiza și interesele țărilor noastre pot fi convergente, astfel încât companiile poloneze, române și spaniole să poată dezvolta obiective de consolidare a capacităților în cadrul unor parteneriate trilaterale, inclusiv în cadrul noilor inițiative europene în domeniul apărării.

36. Să ne coordonăm, acolo unde este posibil, pe aspecte de securitate și apărare, atât la nivel UE, cât și NATO, precum și în alte foruri internaționale la care participăm.