România, portret de țară realizat de o influentă publicație germană / Cele două mari probleme cu care se va confrunta guvernul Orban

În România au loc alegeri duminică. Țara este unul dintre cei mai mari beneficiari ai Uniunii Europene și traversează o perioadă de creștere considerabilă. Totuși, multe rămân de făcu: în special, corupția îi ține la distanță pe investitori. Lucrurile merg bine între Dunăre și Prut, scrie publicația germana Die Welt, de orientare conservatoare.

Din punct de vedere economic, România a recuperat enorm de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007. În special în marele orașe și în vestul țării, standardul de viață a crescut rapid. Produs Intern Brut (PIB-ul) a sărit la media UE: de la 34 la 64 de procente, potrivit datelor Eurostat. În capitala București, venitul pe cap de locuitor este peste media UE.

Pe ansamblu, țara a crescut considerabil. După o creștere record de 7 procente în 2017, economia a crescut acum cu 4% și, potrivit datelor Băncii Mondiale, se va plafona la trei procente pe an. În general, trei factori au stimulat creșterea: subvențiile UE, investițiile directe și politica fiscală îndreptată spre consum. Exporturile agricole și industria IT se dezvoltă de asemena într-o dinamica foarte mare. Grație resurselor de gaz, fosta țară comunistă depinde foarte puțin de importuri din Rusia.

Reversul medaliei: România este pe jumătate o țară rurală. Deși importanța agriculturii la bugetul țării a scăzut din 2005 de la zece la patru procente, totuși un sfert dintre români încă muncesc în câmp, majoritate pentru auto-susținere.

Aproape 4 milioane de ferme, una din trei din UE, sunt în România. Doar în Slovacia mai găsim un procent similar de cetățeni care trăiesc la țară (46%). Faptul că România este cel mai mare exportator de cereale din UE se datorează faptului că forța de muncă este foarte ieftină și cu puține pretenții.

Cei mai mulți sezonieri nu se înregistrează ca șomeri în căutare de lucru. Așa se explică de ce rata șomajului este de doar 4%. Muncitorii calificați deja lipsesc de pe piață, cei mai mulți din cauza migrației. Din 2005, populația a scăzut sub 20 de milioane de locuitori. Doar puțin peste 3 milioane de români lucrează, fondurile de pensii se golesc rapid.

Două treimi dintre muncitorii din afara țării trimit din Italia, Spania și Germania bani celor de acasă, unde 16% încă trăiesc fără condiții sanitare moderne și 36% nu au acces la internet. România este lanterna roșie în Europa în indexul ONU al dezvoltării. Salariul mediu în 2018 era de 640 de euro, doar Bulgaria și Croația fiind mai sărace.

Totuși, nici o țară nu a beneficat atât de mult de pe urma UE în ultimii zece ani. De la aderarea din 2007, Bucureștiul a primit în jur de 30 de miliarde de euro de la UE, scăzând propria contribuție la bugetul uniunii. Aproape 2% din PIB-ul României provine de la Bruxelles. Alte două procente provin din remitențele muncitorilor din afara țării, sumă care s-a dublat după ce țara a beneficiat de libertatea de circulație și de capital. (…)

(…) Dincolo de euforia integrării, din primăvară adversitatea a sporit la Bruxelles. La fel ca guvernele din Ungaria și din Polonia, ultimul partid post comunist (PSD) a lansat o controversată reformă judiciară. PSD a încercat să modifice legile anti-corupție prin scurtarea termenelor de investigare și prin reducerea pedepselor, dar și prin crearea unei secții speciale de investigare a judecătorilor și procurorilor. Comisia Europeană a intervenit.

Spre deosebire de Polonia și Ungaria, în cazul cărora Comisia a deschis deja deja procedura de sancționare, România a renunțat la reformele judiciare plănuite.

Șeful fundației Konrad Adenauer (KAS) din București, Martin Sieg, a declarat pentru Die Welt: ”Controversa în ce privește respectarea statului de drept a încetat”. Acest lucru ar trebui să redea încrederea investitorilor.

Totuși, multe rămân de făcut: în mod special, corupția descurajează investitorii. În indexul ”Ease of doing business” al Băncii Mondicale, România a scăzut șapte locuri până pe locul 52, plasându-se între ultimele trei locuri din Europa.

Coruția se menține la un nivel înalt de ani de zile, crede Transparency International. Lupta anticorupție, totuși, nu a eliminat cauzele profunde: legislația confuză, birocrația, clientelismul. Guvernele anterioare au căutat să protejeze politicienii corupți prin legi date în regim de urgență.

Astfel, PSD a reușit să schimbe trei premieri în ultimii trei ani. Odată cu recenta schimbare a guvernului, a fost schimbat nu doar numele premierului ci și partidul aflat la guvernare. Noul premier se numește Orban, Ludovic Orban. Liderul PNL a înlocuit-o pe Viorica Dăncilă de la PSD.

Orban de la PNL va conduce probabil guvernul până la alegerile din decembrie 2020. Partidul său de centru dreapta, care face parte din familia popularilor europeni din Parlamentul European, dispune de 69 de locuri din cele 329 din Parlament. Cu ajutorul unor rebeli din PSD și a cinci partide mai mici, Orban a reușit să treacă moțiunea de cenzură și să instaleze un guvern minoritar. Mulți au susținut guvernul Orban de teama alegerilor anticipate și de frică să nu-și piardă imunitatea.

Oamenii de afaceri din Germania și din alte țări pot privi cu încredere: odată cu plecarea PSD, incertitudinera dispare. Premierul Dăncilă a schimbat deseori sistemul de taxare prin ordonanțe de urgență date peste noapte. (…)

(…) Expertul KAS crede că politica pro-business anunțată de guvernul Orban este credibilă, deși nu se așteaptă la adoptarea unor măsuri radicale. Orban dorește să recâștige încrederea investitorilor și să abordeze problemele care țin de infrastructură, cum ar fi slaba dezvoltare a rețelei de drumuri și a rețelor de cale ferată printr-o mai bună utilizare a fondurilor UE. (…)

(…) Două chestiuni vor complica viața guvernului Orban în anul care vine: mai întâi elaborarea unui proiect de buget în Parlament suficient de strict pentru a stabiliza bugetul și în al doilea rând renunțarea la cadourile electorale anunțate de PSD, salarii mari pentru bugetari și pensii generoase.

(…) Klaus Iohannis pare să fie marele favorit al alegerilor prezidențiale care au loc în această duminică. Sondajele îi dau 45%. Acest procent nu va fi suficient, dar peste două săptămâni, în al doilea tur, este foarte probabil că Iohannis va câștiga. (…) Realegerea lu Iohannis ar netezi drumul către Europa. Românii au transmis deja semnale pro-europene la alegerile europarlamentare. Integrarea continuă, intrarea în eurozonă prevăzută să aibă loc până în 2026 a fost inițiată în luna februarie.

Sursa: Die Welt / Taducerea: G4Media.ro