România s-a transformat din țară de tranzit în piață de consum a cocainei. Bucureşti, Constanța, Arad, Timiș şi Iași sunt principalele centre de trafic

Traficul și consumul de cocaină în România au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, după cum arată ultima analiză disponibilă a Agenției Naționale Antidrog (ANA) și cel mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina. Cocaina capturată pe teritoriul României în cursul anului 2021 a avut ca ţări de origine/plecare Belgia, Ecuador, Franța, Italia, Olanda, Spania, Turcia și Marea Britanie, potrivit ANA.

Canabisul și cocaina au o disponibilitate în creștere pe piața ilicită a drogurilor, valorile capturilor înregistrate atingând cea mai mare valoare pentru cocaină și a doua cea mai mare valoare pentru canabis, consemnate până în prezent, arată raportul ANA.

Raportul Agenției Antidrog arată o creștere semnificativă atât a numărului de capturi de cocaină (de la 449 capturi pe tip de drog în 2020, la 541 în 2021), cât și a cantității confiscate (de la 43,496 kg în anul 2020, la 874,727 kg în anul 2021).

872,423 kg (99,74%) din cantitatea totală de cocaină confiscată a provenit din 28 de capturi semnificative, iar restul de 2,304 kg a provenit din 513 capturi (în medie 4,49 grame/captură). 25 capturi semnificative (871,523 kg – 99,9%) au avut ca țară de destinație România.

Dă clic pentru a accesa RN_2022.pdf

În privinţa rutelor de traficare şi a metodelor de disimulare, traficul de cocaină s-a realizat:
– Pe cale rutieră, pe rutele: Spania – Franţa – Germania – Austria – Ungaria – România, Olanda – Germania – Austria – Ungaria – România, Belgia – Germania – Austria – Ungaria – România, Franţa – România, Turcia – Bulgaria – România, Spania – Ungaria – România, Olanda – România, Spania – România, Italia – România, Marea Britanie – România, în colete expediate prin firme de curierat/ poştă, în autoturisme: elemente de caroserie, în bagaje/ bagaje de mână, în TIR: în cutii de banane, pe corp;
– Pe cale maritimă pe ruta Ecuador – Germania
– Pe cale ferată pe ruta Germania – România, în container cu fructe.

Sinteza realizată de autoritățile române arată că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce, 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori.

În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari faţă de cele observate în rândul populaţiei generale, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii fiind observat la 16,9% dintre aceştia, 2 consumul în ultimul an la 10% dintre ei, iar consumul în ultima lună la 6,6%. Faţă de studiul anterior, şi în cazul acestui grup populaţional, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 1,4 ori.

Ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina, publicat în acest an, arată că în România a crescut consumul acestui drog, mai ales în rândul populației cu venituri mari. Raportul arată că portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată.

Transporturile de containere cu fructe proaspete din America de Sud, în special din Ecuador, au reprezentat o metodă tipică de ascundere a cocainei care ajunge în porturile maritime din Balcani. În plus, potrivit autorităților italiene, începând din 2020, porturile italiene au fost folosite din ce în ce mai mult ca punct de transbordare pentru cocaina direcționată spre est către porturile balcanice de la Marea Egee și de la Marea Neagră. În aceste porturi, transporturi mari de cocaină din America de Sud sunt primite de grupuri infracționale din Balcani, în special de cetățeni albanezi și sârbo-muntenegreni, care asigură distribuția angro și transportul acesteia către piețe și către zone de stocare din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

Pe țărmul Mării Negre, Bulgaria și România au porturi de containere unde, potrivit unor surse deschise, cocaina ajunge pentru a fi transportată în Europa Centrală și de Vest pe cale terestră sau, ocazional, prin fluviul Dunărea. Acesta din urmă este, de asemenea, folosit pentru contrabanda cu țigări, petrol și migranți, precum și pentru traficul de canabis. În ianuarie 2022, poliția columbiană a confiscat o tonă de cocaină dintr-un transport de piei de bovine cu destinația Bulgaria.

ONU a mai constatat niveluri tot mai ridicate de colaborare între rețelele infracționale din România. Rețelele criminale devin din ce în ce mai mult „politraficante”, utilizând infrastructura dezvoltată pentru traficul de droguri sintetice și heroină pentru a transporta cocaină, adesea sub masca unei activități comerciale legitime.