România se află în pericol de infringement dacă nu îmbunătățește legislaţia din domeniul feroviar, avertizează Autoritatea de Siguranţă Feroviară

România se află în pericol de infringement dacă nu asanează legislaţia din domeniul feroviar, conform Directivei 798/2016 privind siguranţa feroviară, autorităţile din domeniu estimând că acest lucru se va întâmpla la sfârşitul anului 2025, avertizează directorul general al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română, Mihai Roşca, conform transmite Agerpres.

Termenul până la care procesul de asanare trebuia finalizat, prevăzut de directivă, era decembrie 2018, însă acesta a tot fost prelungit.

„Comisia Europeană a transmis către România 54 de întrebări referitoare la transpunerea Directivei 798/2016 privind siguranţa feroviară. La întrebarea 11 este consemnat următorul aspect: ‘Vă rugăm să furnizaţi dovezi care să arate modul în care România şi-a îndeplinit obligaţia în temeiul art. 8, alin. 2, în special au fost revizuite şi abrogate normele naţionale în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 8 alin. 2 din directivă’. Totodată, la finalul acestui document, Comisia precizează: ‘Comisia invită autorităţile române să răspundă la întrebările de mai sus. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în temeiul art. 258 din tratat pentru necomunicarea, neconformitatea măsurilor naţionale cu Directiva 798’. Procesul de asanare a plecat de aici. Nu avem alt termen acordat nici de ERA, nici de Comisia Europeană. Este posibil să fie emise opinii tehnice, este posibil să fie reactivată procedura de infringement, este posibil ca astăzi Comisia Europeană să spună: de mâine abrogaţi toate normele naţionale şi intraţi pe legislaţia europeană. Riscul este major. Împreună, trebuie să stabilim forma regulamentului, astfel încât să nu fie pusă în pericol siguranţa feroviară şi tot împreună să decidem şi momentul în care proiectul va fi transmis către agenţie (ERA – n. r.) şi Comisia Europeană”, a declarat, luni, directorul general al Autorităţii de Siguranţă Feroviară Română (ASFR), Mihai Roşca.

ASFR a organizat luni o reuniune de consultare a factorilor implicaţi şi a părţilor interesate din sistemul feroviar din România, pentru a oferi clarificări cu privire la procesul de asanare a legislaţiei naţionale în domeniul feroviar, la stadiul actual al acestui proces şi cu privire la proiectul de Ordin al ministrului transporturilor şi infrastructurii (OMTI) privind exploatarea şi gestionarea traficului feroviar ce se află în consultare publică.

„Până în 2022 s-a lucrat pe asanarea unor proiecte în grupuri restrânse. S-a luat decizia din 2022 să lucrăm împreună cu reprezentanţii sectorului feroviar mai intens. S-au constituit subgrupuri. Au venit peste 50 de reprezentanţi ai operatorilor şi CFR SA. S-a înaintat foarte greu şi s-a luat o decizie de eficientizare a lucrului la asanare într-un grup mai restrâns – ASFR, MTI, CFR SA şi câţiva operatori – şi s-a ajuns la un proiect care să fie supus dezbaterii publice. Ăsta este stadiul la care am ajuns acum cu regulamentul care trebuie să înlocuiască Regulamentul 005. Prin asanarea legislaţiei se urmăreşte abrogarea dispoziţiilor legale care sunt desuete sau care devin contrare cu reglementările actuale. Efectiv ce se doreşte este o curăţare, adică o aducere la zi a legislaţiei, deci nu este o chestie specifică doar domeniului feroviar. Dimpotrivă, este o activitate care se face permanent pentru supleţe, pentru uşurinţa înţelegerii cadrului de reglementare”, a explicat Mihai Roşca, ASFR.

Potrivit acestuia, modalităţile principale de asanare se realizează fie prin abrogare de acte normative desuete, fie prin actualizare, proces care presupune revizuire, modificare şi completare.

„Avem nevoie de asanare în primul rând pentru unul dintre cele două obiective principale ale Uniunii Europene, ale politicii în domeniul transporturilor, care este interoperabilitatea. Şi asta înseamnă că nu este suficient să ne bazăm pe siguranţa dată prin normele existente la nivel naţional, ci trebuie să punem în corelare toate normele din statele membre UE, astfel încât să nu existe impedimente pentru intrarea pe o anumită piaţă naţională feroviară a unui alt operator, iar asta este valabil şi pentru operatorii din România. Nu sunt foarte mulţi operatori care să plece din România în exterior, dar sunt, de exemplu Grup Feroviar Român. Şi, atunci, uşurinţa de a intra pe alte pieţe, pe alte reţele este un avantaj reciproc. La fel, sunt admise prin legislaţia europeană norme specifice la nivel naţional cum ar fi sistemele preexistente – ca de exemplu faptul că se circulă pe secţii cu viteză redusă, pentru condiţii de semnalizare specifice sau dacă se demonstrează caracterul excepţional al unor condiţii tehnice locale sau naţionale”, a adăugat Mihai Roşca.

Pe lista „asanării” trimisă la ERA se află 40 de acte normative, din care 8 au fost acceptate, 4 au fost acceptate parţial, în sensul că pot fi revizuite şi acceptate în forma revizuită, iar 28 au fost respinse, iar în marea majoritatea a cazurilor s-a propus chiar abrogarea.

„S-a început să se lucreze la asanarea celor 28 de norme pe care statul român le-a considerat norme naţionale şi agenţia (ERA – n. r.) nu le-a considerat”, a mai spus el.

Cel mai recent proiect de act normativ supus consultării publice, care a făcut obiectul întâlnirii de luni, a fost cel privind exploatarea şi gestionarea traficului feroviar, care modifică şi actualizează trei acte normative actuale, respectiv OMTCT nr. 1.816/2005 pentru aprobarea Regulamentului pentru circulaţia trenurilor şi manevra vehiculelor feroviare – nr. 005, OMTCT nr. 2.229/2006 – Instrucţiunile pentru activitatea personalului de locomotivă în transportul feroviar – nr. 201 şi OMTI nr. 256/2013 – Normele privind serviciul maxim admis pe locomotivă, efectuat de personalul care conduce şi/sau deserveşte locomotive în sistemul feroviar din România.

Anul trecut, ASFR a promovat şi alte proiecte de acte normative care au ca obiectiv general asanarea, actualizarea şi armonizarea cadrului naţional de reglementare în domeniul feroviar cu legislaţia Uniunii Europene. Printre acestea, se află şi proiectul de Hotărâre a Guvernului privind verificarea, constatarea şi sancţionarea consumului de alcool şi substanţe psihoactive în cazul personalului cu responsabilităţi în siguranţa feroviară şi pe reţeaua de transport cu metroul, proiecte de revizuire ale OMTCT nr. 1.815/2005 pentru aprobarea Regulamentului de remorcare şi frânare – nr. 006, OMTCT nr. 1.817/2005 – Instrucţiunile pentru revizia tehnică şi întreţinerea vagoanelor în exploatare – nr. 250, OMTI nr. 815/2010 pentru aprobarea Normelor privind implementarea şi dezvoltarea sistemului de menţinere a competenţelor profesionale pentru personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi pentru alte categorii de personal etc.

„Proiectul de HG pentru aprobarea noului regulament de investigare a accidentelor şi incidentelor pe căile ferate – are în vedere actualizarea HG 117 – este în curs de avizare. Un alt proiect de HG la care se lucrează şi este în curs de avizare, de interes pentru toată lumea – se pare că se lucrează greu, se obţin puncte de vedere şi de la Ministerul Afacerilor Interne şi de la Ministerul Sănătăţii, este un schimb de corespondenţă – este cel pentru aprobarea normelor pentru verificarea, constatarea şi sancţionarea consumului de alcool şi de substanţe psihoactive. Înlocuieşte un ordin cu adevărat perimat din 1986 şi care nu mai are nicio legătură cu arhitectura actuală a sistemului feroviar. Un alt ordin este 815/2010. Se lucrează la un proiect de revizuire pentru aprobarea normelor pentru implementarea şi dezvoltarea sistemului de menţinere a competenţelor profesionale pentru personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi pentru alte categorii de personal care desfăşoară activităţi specifice în operaţiunile de transport pe căile ferate din România”, a arătat Roşca.

El a mai spus că procesul de asanare este estimat a se finaliza spre finele anului.

„Procesul de asanare – ne-am propus să îl finalizăm spre sfârşitul lui 2025. Este un proces care nu ţine doar de ASFR sau de MTI. De exemplu, HG pe are o propunem pentru sancţionarea consumului de alcool şi de substanţe psihoactive ne-a dus la concluzia că trebuie să punem în dialog mai multe ministere. Şansa noastră este că nici celelalte state (ale UE – n. r.) nu au finalizat asanarea”, a subliniat Roşca.

La reuniune au participat, pe lângă reprezentanţii conducerilor MTI, ASFR, AGIFER, şi reprezentanţi ai operatorilor feroviari de marfă şi de călători, ai administratorului infrastructurii feroviare publice CFR S.A., ai federaţiilor sindicale din calea ferată, precum şi reprezentanţi ai presei.