România și-a asumat în program la președinția UE realizarea unui compromis între Parlamentul European și Consiliu asupra viitorului șef al Parchetului European/ Dăncilă: Nu avem nominalizarea pentru procurorul european pe agenda președinției rotative

România și-a asumat negru pe alb, în programul oficial al președinției Consiliului Uniunii Europene, ”realizarea unui compromis între Parlamentul European și Consiliu asupra persoanei care va fi numită în funcția de procuror șef european și inițierea procedurilor de numire a procurorilor europeni”, după cum rezultă din documentul public consultat de G4Media.ro.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri, întrebată dacă nu este normal să susţinem candidatura unui român pentru această funcţie, Dăncilă a replicat că această funcţie nu este legată de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

„Noi nu avem pe masa de lucru a Consiliului Uniunii Europene nominalizarea pentru procurorul european. Acest lucru, după cum ştiţi, se discută în Parlament, în Comisia LIBE, deci nu are nicio legătură şi atâta timp cât nu se află pe masa preşedinţiei rotative eu nu vreau să fac niciun comentariu legat de acest aspect. Dar, în acelaşi timp, vreau să fac o singură precizare, că în faţa legii trebuie ca toţi să fim egali şi toţi trebuie să răspundem în faţa legii în mod asemănător”, a declarat Dăncilă, citată de News.ro

În programul oficial publicat pe site-ul președinției României la Consiliul Uniunii Europene se arată negru pe alb la pagina 30 că viitorul șef al Parchetului European este unul dintre obiectivele președinției românești.

Redăm mai jos fragmentul integral. Vezi aici documentul oficial, pagina 30

• ”Pentru a face instituția Procurorului European deplin operațională în noiembrie 2020, cu resurse umane și financiare adecvate, este nevoie de parcurgerea câtorva etape în prima jumătate a anului 2019. În acest scop, președinția României la Consiliul Uniunii Europene va urmări îndeaproape acest dosar, având ca obiectiv înființarea colegiului Parchetului European în interiorul acestui calendar. Obiectivul este realizarea unui compromis între Parlamentul European și Consiliu asupra persoanei care va fi numită în funcția de procuror șef european și inițierea procedurilor de numire a procurorilor europeni.”

Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată, vineri, la Secţia privind infracţiunile în justiţie în urma plângerii depuse de Sebastian Ghiţă, ea având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. După audiere, ea a spus că a cerut recuzarea procurorului de caz şi a procurorului şef de secţie şi că nu a comis niciodată fapte penale.

Laura Codruța Kovesi va fi audiată pe 26 februarie în Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) pentru postul de procuror-șef al Parchetului european, au declarat surse din PE pentru G4Media.ro.

Audierea fostei șefe a DNA și a celorlați doi candidați pentru șefia Parchetului european a fost programată în intervalul orar 15:00 – 18:00.

Europarlamentarul Cristian Preda a explicat, miercuri, într-o postare pe Facebook, care vor fi pașii următori

• ”Câteva precizări despre cum va fi desemnat procurorul-șef european. Cei trei candidați aflați pe lista scurtă – Kovesi, Bohnert, Ritter – vor fi audiați în PE de membrii comisiei LIBE și ai comisiei de control bugetar. Cele două comisii vor vota apoi separat pe cine desemnează. Numele unui singur procuror va fi trimis conferinței președinților de grupuri politice. Un reprezentant al PE va negocia cu ambasadorii din statele-membre, decizia luându-se cu majoritate absolută, nu cu unanimitate. Numele agreat în aceste discuții va fi supus votului (secret al) membrilor Parlamentului European. Totul e prevăzut să se termine până începe campania electorală.”

Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror european realizată de un Comitet special de selecție, care a trimis lista scurtă de trei nume la Parlamentul European și Consiliul UE, instituțiile care urmează să aleagă câștigătorul competiției.

Reacția lui Tudorel Toader, autorul revocării Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, a fost una negativă: el a susținut că membrii comitetului de selecție nu cunosc abuzurile pe care aceasta le-a comis în România și a anunțat că va trimite fiecărui ministru de justiție din UE decizia CCR privind demiterea acesteia din funcția de șefă a DNA.

În ciuda opoziției majorității PSD-ALDE, mai mulți oficiali din Germania și Austria au anunțat că țările lor o vor susține pe Kovesi pentru a conduce Parchetul european, o instituție nou-creată la nivelul UE, care va putea instrumenta dosarele cu mari fraude cu fonduri europene și/sau cu caracter transfrontalier. Fraudele mari sunt considerate de peste 100.000 de euro, însă, în cazuri specifice, Camera permanentă competentă din cadrul EPPO va decide dacă un caz cu prejudiciu mai mic va fi preluat de Parchetul european în funcție de gravitatea sau complexitatea lui (detalii aici).

Sursa: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea

Citește și

EXCLUSIV Dosarul Kovesi: Cine a semnat documentele prin care polițiștii au fost trimiși să-l escorteze pe Nicolae Popa din Indonezia și ce cheltuieli a acoperit Poliția Română

Secția pentru anchetarea magistraților extinde cercetarea penală în legătură cu un comunicat al Parchetului General din ianuarie 2017 în care se spunea că a început urmărirea penală după afirmațiile făcute de Ghiță / SURSE: Este vizat Augustin Lazăr

Cum răspunde Parchetul General la acuzația că a cenzurat comunicate ale Secției de investigare a magistraților în cazul Kovesi

EXCLUSIV Kovesi, apreciată pentru ”rezistența la presiune considerabilă” de comitetul de selecție a procurorului european. Cum au motivat experții independenți clasarea pe primul loc a fostei șefe DNA