România şi alte ţări europene, nepregătite pentru dezastre climatice/ Ciclonul Boris, unul din 10 evenimente climatice din 2024, a afectat întreaga Europă Centrală şi de Est

Sondajul Eurobarometru legat de pregătirea cetățenilor UE pentru dezastre climatice relevă mari lacune de comunicare, cu diferenţe semnificative între ţările europene și cu accent pe țările din sudul Europei, care sunt deopotrivă cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice, dar și cel mai slab pregătite, respectiv informate.

Una dintre catastrofele climatice de anul trecut a fost furtuna Boris care s-a abătut asupra Europei Centrale și de Est, a ucis 24 de persoane din Republica Cehă, Austria, Polonia, Slovenia și România și a făcut pagube însemnate. În România, în județul Galați, șapte oameni și-au pierdut viața și aproape 100 au fost evacuați în urma viiturii, unde într-o noapte s-a acumulat de trei ori mai multă apă decât media întregii luni septembrie. Tot anul trecut, inundații devastatoare au lovit Spania (Valencia) și Germania, cauzând în total cel puțin 258 de morți.

Aceste trei catastrofe – care au fost printre primele 10 evenimente climatice cele mai costisitoare la nivel global anul trecut – indică importanța critică a pregătirii pentru dezastre. În aceste condiții, sondajul Eurobarometru arată că doar patru din zece europeni se consideră bine pregătiţi pentru dezastre sau situaţii de urgenţă, iar mai puţin de 10% dintre cetăţeni cunosc planul de intervenţie al oraşului sau regiunii lor.

România şi situaţia din Europa

Sondajul realizat în februarie-martie 2024, la care au participat peste 26.000 de cetăţeni europeni, indică diferenţe majore între ţări. Cele mai ridicate niveluri de informare se întâlnesc în Suedia (20%) şi Finlanda (19%), în timp ce Malta şi Grecia sunt la coada clasamentului, cu doar 2% dintre cetăţeni conştienţi de un plan de urgenţă.

România nu se regăseşte printre cele mai pregătite ţări, situându-se la același nivel cu media europeană în ceea ce priveşte percepţia populaţiei asupra pregătirii pentru dezastre.

Proporția persoanelor care spun că au fost informate cu privire la un plan de răspuns (2024)

Exemplu de conştientizare ridicată este Slovenia, care se distinge printr-o percepţie ridicată asupra pregătirii pentru dezastre, cu 65% dintre cetăţeni considerându-se bine pregătiţi. Acest lucru poate fi explicat prin experienţa inundaţiilor devastatoare din 2023, care au impulsionat implicarea voluntară a populaţiei în creşterea rezilienţei.

În ţări europene din nordul continentului arată un nivel ridicat de pregătire. În Suedia şi Finlanda, aproximativ 1 din 5 cetăţeni a participat la un exerciţiu sau antrenament pentru situaţii de urgenţă, ceea ce explică gradul mai ridicat de pregătire.

Eurobarometru: Simți că ești bine pregătit pentru dezastre sau urgențe din zona ta?

În schimb, ţările din sudul Europei, precum Portugalia (27%), Grecia (28%) şi Spania (29%), au cele mai scăzute niveluri de percepţie a pregătirii pentru dezastre, în ciuda faptului că sunt frecvent afectate de incendii şi valuri de căldură extreme.

În vestul şi centrul Europei, Franţa (30%), Olanda (31%) şi Belgia (37%) se situează sub media europeană în ceea ce priveşte sentimentul de pregătire. De asemenea, statele baltice şi Europa de Est, inclusiv Letonia şi Bulgaria, au raportat niveluri scăzute de încredere în capacitatea lor de a gestiona dezastrele.

Profesorul David Alexander de la University College London subliniază că „oamenii trebuie să ştie cum să reacţioneze, iar autorităţile locale trebuie să ofere informaţii clare şi accesibile.”, reamintind cele peste 200 de vieți pierdute în inundațiile din Valencia din octombrie anul trecut. „Evenimentul nu a fost nici neașteptat, nici pregătit corespunzător. Era disponibilă o avertizare meteorologică, dar partea administrativă a procesului de avertizare (decizia de a avertiza, emiterea unui avertisment etc.) a fost ineficientă, la fel și reacția socială”, a spus el pentru Euronews Green.

Sondajul arată că 65% dintre europeni consideră că au nevoie de mai multe informaţii pentru a se putea pregăti adecvat pentru dezastre. Ţările din sudul Europei – Grecia, Portugalia, Malta, Spania, Cipru şi Italia – se simt cel mai puţin informate cu privire la riscurile dezastrelor.

Evenimentele meteorologice extreme cauzate de criza climatică au dus la peste 765.000 de decese la nivel mondial între 1993 şi 2022. Trei ţări europene – Italia, Grecia şi Spania – se numără printre cele mai afectate din punct de vedere uman şi economic de fenomenele meteorologice extreme.

Citește și:

Bucureștiul, printre orașele europene cu cel mai mare număr de decese cauzate de căldura extremă până în 2099, conform unui nou studiu climatic