România și Ucraina negociază redeschiderea a două puncte de trecere a frontierei în Botoșani

Autorităţile române şi ucrainene au avut, luni, o întrevedere pe tema redeschiderii a două puncte de trecere a frontierei de pe raza judeţelor Botoşani şi Suceava, respectiv Racovăţ – Diakivţi, pentru traficul auto, şi Dorneşti-Vicşani, pentru traficul feroviar, anunță Agerpres.

La întrevedere au participat, de partea română, prefecţii şi preşedinţii consiliilor judeţene din Botoşani şi Suceava, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu, reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ai Autorităţii Vamale din România şi ai Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA.

„Punctul Vamal Racovăţ are o importanţă strategică pentru judeţul Botoşani. Atât din postura de preşedinte al Consiliului Judeţean, cât şi din cea de senator, am cerut, în repetate rânduri, Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti, am făcut demersurile necesare să fie redeschis cât mai repede. În actualul context geopolitic, Vama Racovăţ poate contribui la conturarea unui coridor pan-european umanitar şi economic, în special pentru comerţul exterior al Ucrainei şi României”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Doina Federovici.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre deschiderea Punctului de Trecere a Frontierei de la Racovăţ, pentru autoturisme şi camioane până în 7,5 tone. În primă fază, pe la Racovăţ vor trece camioane goale şi cisterne cu combustibil.

În paralel vor demara lucrările de modernizare necesare pentru controlul vamal al camioanelor.

”Am stabilit astăzi următoarele etape şi paşi necesari pentru deschiderea acestui punct de trecere a frontierei. Este vorba şi despre infrastructura rutieră, despre procedurile de avizare, nu doar de dotările necesare pentru Poliţia de Frontieră şi Vamă. Pentru Botoşani, deschiderea acestui PTF reprezintă o oportunitate de dezvoltare economică”, a afirmat prefectul judeţului Botoşani, Sorin Cornilă.

Vama Racovăţ a fost închisă în 2010, fiindcă nu respecta normele Schengen de securitate cu statele extra-comunitare.

Partea românească a vămii a fost reabilitată cu 3,5 milioane de euro, dar nu şi cea ucraineană, motiv pentru care nu a putut fi redeschisă.