România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA. Cum va naviga Bucureștiul între cele două mari blocuri care se pregătesc de coliziune

Mari state europene au lansat joi mesaje de solidaritate cu România după ce Parchetul general a deschis trei dosare împotriva lui Călin Georgescu. E un gest politic profund simbolic, în antiteză cu atacurile administrației Trump. UE oferă acum României un scut politic cu steluțe galbene. E suficient pentru București, cu Rusia la graniță? Puțin probabil în acest moment.

Reacțiile Franței, Germaniei, Spaniei și Olandei au venit într-o zi critică. Instituțiile din România s-au trezit din letargia ultimelor două luni și au deschis trei dosare împotriva candidatului pro-rus Călin Georgescu. Aliații acestuia au anunțat proteste de stradă pentru sâmbătă. Tensiunea din societate e aproape palpabilă.

Mesajele celor patru țări au venit aproape concomitent, ceea ce indică o coordonare politică. Avem câteva explicații plauzibile.

În primul rând, marile state din UE resimt ele însele presiunea și imixtiunile administrației Trump și vor să fie solidare cu o altă țară aflată în aceeași situație. Nu mai departe decât ieri, președintele Trump a spus că ”UE a fost creată pentru a fraieri America” și a anunțat iar tarife comerciale. Aceeași administrație de la Washington s-a implicat fățiș de partea extremiștilor în alegerile din Germania, o conduită pe care Berlinul nu o va uita prea ușor. Team Trump e trup și suflet alături de extrema dreaptă din Spania, așa că amenințarea e comună.

În al doilea rând, România e percepută corect de partenerii din UE ca un stat sub asediul Kremlinului. Dacă și Bucureștiul cade, cum s-a întâmplat cu Ungaria, Slovacia sau Bulgaria (parțial), sprijinul pentru Ucraina va fi infinit mai dificil.

În al treilea rând, Bucureștiul e sub asaltul direct al administrației Trump. Dan Tăpălagă a explicat încă din 14 februarie că America lui Trump și Vance nu mai este aliatul pe care Europa și România pot conta, ci un partener periculos și imprevizibil. Oamenii din administrația Trump și din familia Trump s-au întrecut la a critica România în ultima lună. Elon Musk a avut doar ieri trei postări în cheie critică la adresa României după ce Călin Georgescu a fost ridicat din trafic. Că o fac din motive ideologice, că sunt rezultatul lobby-ului echipei lui Călin Georgescu, deja nu mai contează. Rezultatul e că oastea candidatului pro-rus vede în Trump noul far călăuzitor și în echipa Musk-Vance-Grenell imboldul necesar pentru programul de campanie fascist și profund corupt.

Așa că Berlinul, Parisul, Madridul și Haga au sărit în ajutor în cel mai greu moment al statului român din ultimele două decenii. E o perioadă-turnesol și pentru societatea românească, răvășită de propaganda rusă, de rețelele sociale, de corupția politică, letargia instituțiilor și, în ultima lună, de poziționările administrației Trump. Românii au nevoie de repere, de stabilitate, iar partenerii europeni tocmai au întins o mână.

E suficient scutul european pentru nevoile de securitate ale României? Deocamdată nu. UE nu poate suplini încă SUA ca putere militară. Vedem chiar acum cât de greu le e lui Emmanuel Macron și Keir Starmer să strângă trupe europene pentru menținerea păcii în Ucraina. În paranteză fie spus, îmi crapă obrazul de rușine când văd refuzul categoric al candidatului Crin Antonescu ori al PSD de a lua în calcul trupe românești în Ucraina. Sigur că e campanie electorală și e un subiect delicat, dar parcă m-am săturat să văd politicienii cum tot cer trupe străine să ne apere de Rusia, iar când vine vorba de solidaritate să refuze orice discuție.

România se bazează acum într-o măsură semnificativă pe investițiile americane de securitate: trupe americane și echipamente americane sub egida NATO, investiții în viitoarea bază NATO de la Mihai Kogălniceanu. Prezența militară a SUA în România e în sine o garanție fără egal: reduce spre zero posibilitatea ca Rusia să riște un atac militar.

Dacă însă Donald Trump ar decide că România nu respectă valorile SUA, așa cum a declarat vicepreședintele JD Vance la Munchen și ar anunța retragerea militară, asta ar declanșa imediat o criză de securitate. Repet, Europa nu poate suplini acum această eventuală pierdere.

Acesta e motivul pentru care România evită orice confruntare politică ori diplomatică cu administrația Trump. Oficialii de la București sunt obligați să danseze pe sârmă: să apere integritatea alegerilor și Constituția, dar să convingă SUA că sunt în continuare parteneri.

Nu pot să nu remarc coincidența: frații Tate au beneficiat de o decizie favorabilă și au putut să plece direct în Florida la doar o săptămână după ce Financial Times relata despre presiunile emisarului lui Donald Trump pentru eliberarea fraților acuzați de viol și trafic de persoane. Am zero elemente care să indice o decizie politică, dar evenimentul erodează suplimentar încrederea românilor în administrația Trump.

În următoarele zile vom vedea dacă echilibristica Bucureștiului e eficientă. Dacă de la vârful administrației SUA vor veni noi mesaje de susținere a lui Călin Georgescu și critici pentru autorități, înseamnă că Washingtonul a ales tabăra izolaționiștilor. Iar dacă după eventuale pace din Ucraina administrația Trump va da semnalul retragerii din regiune, totul va fi clar. Acela ar fi momentul asupra căruia a avertizat consilierul prezidențial Cristian Diaconescu: o nouă Ialtă. România va rămâne exclusiv cu sprijinul aliaților din UE și, eventual, al Marii Britanii.