România, ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim

Cine lucrează cu program întreg trebuie ferit de sărăcie. Salariul minim a fost gândit în acest scop. Unele state europene au realizat dezideratul mai bine, altele mai rău. Rezultatul este surprinzător, se arată într-o analiză Deutsche Welle.

În Germania salariul minim pe economie este printre cele mai ridicate în Europa. Cine lucrează cu program întreg şi beneficiază de salariul minim câştigă lunar aproximativ 1500 de euro brut. Şi salariul minim creşte. Începând cu acest an angajatorul trebuie să-şi plătească angajaţii cu cel puţin 9,19 euro pe oră, cu 35 de cenţi mai mult decât până acum. La o cercetare superficială, Germania pare să stea bine la nivel european. Pe locul întâi se află în acest clasament Marele Ducat Luxemburg, care asigură un salariu minim de aproximativ 2000 de euro lunar. Germania nu se apropie de această valoare, dar este departe de ţările europene aflate în coada listei.

Dar pentru a înţelege cu adevărat cum poate trăi un om care obţine salariul minim nu sunt suficiente aceste clasamente. DW a analizat de aceea cum trăieşte un om în cele 22 de state europene în care există salariu minim stabilit prin lege, care lucrează cu program întreg şi este plătit la tariful menţionat. La baza analizei se află datele din 2017. În care ţări aceşti angajaţi sunt ameninţaţi de sărăcie, deşi lucrează cu program întreg?

Cu puţin deasupra pragului sărăciei

În Germania un adult necăsătorit şi care nu are copii rămânea cu 1.110,50 de euro după plata impozitelor şi părţilor sociale, în condiţiile vechiului salariu minim, de 8,84 de euro pe oră. Este un venit mic. Numai 14,50 de euro îl plasează deasupra pragului oficial al sărăciei. Potrivit UE, un om este ameninţat de sărăcie dacă are la dispoziţie mai puţin de 60 la sută din salariul mediu plătit în ţara sa. Pragul sărăciei măsoară aşadar o sărăcie relativă. Cine este sărac în Germania este sărac în comparaţie cu un german tipic. Dar în comparaţie cu un român tipic, de exemplu, el are la dispoziţie mult mai mulţi bani lună de lună.

Cu toate acestea, pragul sărăciei arată care este locul unui beneficiar de salariu minim în societatea în care trăieşte. Cât de mult diferă venitul lor de situaţia tipică din ţara lor? Cât de uşor pot ei lua parte la viaţa de zi cu zi şi să-şi menţină un standard de viaţă considerat normal în ţara lor?

În ciuda majorării, beneficiarii de salariu minim sunt ameninţaţi de sărăcie

Cei 35 de cenţi pe oră care s-au adăugat la salariul minim nu schimbă prea mult situaţia. Pentru un om care lucrează cu program întreg aceasta înseamnă un plus net de numai 20 de euro pe lună. Baza analizei este situaţia cea mai favorabilă în care se poate afla un beneficiar al salariului minim. Necăsătorit, fără copii, şi program de muncă întreg. În plus, se pleacă de la premisa că primeşte toate ajutoarele sociale la care are dreptul. Pe această bază calculează şi UE pragul sărăciei.

La nivel european, Germania se află pe locurile codaşe din acest punct de vedere. Numai Estonia şi Letonia au un rezultat şi mai slab. Acolo şi cei necăsătoriţi care lucrează cu program complet sunt consideraţi ameninţaţi de sărăcie. Şi în Luxemburg, ţara cu cel mai mare salariu minim, un angajat abia reuşeşte să treacă peste pragul sărăciei.

În fruntea noii liste se află însă România. Pragul sărăciei este calculat la un venit lunar de 137 de euro pentru o persoană care trăieşte singură. Salariul minim din România este însă dublu pentru un angajat cu program de lucru normal. Dar acest rezultat este numai aparent bun, fiindcă salariile sunt în general mici în ţară. Thorsten Schulten, expert pentru politica muncii în cadrul Fundaţiei Hans Böckler, a explicat: „În ţări unde veniturile sunt mici, salariul minim este la o cercetare relativă mai bun decât în ţările unde veniturile sunt mari”. O situaţie asemănătoare, se regăseşte şi în alte ţări cu economii mai puţin performante, cum ar fi Grecia sau Portugalia. Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populaţie nu-şi poate permite să-şi înlocuiască hainele uzate cu unele noi, potrivit datelor UE.

Aproape jumătate din angajaţii români primesc salariul minim

În România salariul minim a crescut masiv în ultimii ani. Începând din 2010 s-a triplat. Începând din 2019 angajaţii români au dreptul la minim 2.080 lei pe lună, echivalentul a circa 447 de euro. Aceste majorări au ridicat veniturile multor oameni care anterior câştigau şi mai puţin.

Între timp, România are cel mai ridicat procentaj din Europa de oameni care beneficiază de salariul minim. Potrivit unui raport al Eurofound, deja în 2017 patru din zece angajaţi beneficiau de salariul minim. Spre comparaţie, în Germania sunt retribuite cu salariul minim numai 3,6 la sută din locurile de muncă existente, mai precis 1,4 milioane de locuri de muncă. Dar chiar dacă pare îngrijorător la prima vedere, un procentaj mare de beneficiari de salariu minim nu este neapărat ceva rău. În România, de pildă, aceasta arată că situaţia multor angajaţi s-a îmbunătăţit în ultimii ani.

Kira Schacht