Societatea civilă acuză pași greșiți ai guvernului în privința combaterii traficului de persoane

O coaliție de ONG-uri critică modificările făcut de guvern la Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și arată că modificările înseamnă pași înapoi în privința combaterii acestui fenomen, potrivit unui comunicat de presă.

La 25 octombrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 1064 adoptată de Guvern în data de 2 octombrie 2021, privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 861/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022.

Pe data de 26 august 2021, Rețeaua de ONG-uri împotriva traficului de persoane (RoITP) și partenerii săi au solicitat Guvernului României să NU adopte proiectul de HG sus-menționat, care primise aviz negativ și din partea CES, deoarece aceste modificări conduc la un regres major în materia luptei împotriva traficului de persoane într-o perioada în care toate forurile internaționale ce monitorizează acest domeniu consideră că Guvernul României „nu îndeplinește standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane”. România este statul UE care oferă cele mai multe victime în plan internațional și peste 50% dintre victimele identificate la nivel intra-comunitar, cu un număr de minori ce a crescut de 10 ori în numai 2 ani, conform Raportului UE din 2020.

• Ce reclamă societatea civilă:

1. Schimbarea procedurii de monitorizare:

• considerăm că înlocuirea „rapoartelor de monitorizare periodice (semestriale) în care [instituțiile] vor prezenta modul de îndeplinire a sarcinilor asumate prin planurile de acţiuni” cu „[fiecare instituție] va monitoriza modul de îndeplinire a sarcinilor asumate prin planurile de acţiuni” duce la reducerea responsabilităților și, totodată, a acțiunilor concrete ale instituţiilor care desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane sau de asistenţă şi reintegrare a victimelor.

• eliminarea textului care face referire la echipa interinstituțională de evaluare – un element extrem de important în cadrul actualei Strategii, și, implicit, a obligațiilor generate de acest text este inacceptabilă: „Comitetul va desemna o echipă de monitorizare formată din reprezentanţi, la nivel de experţi, ai instituţiilor implicate care va elabora, în acest sens, chestionare de monitorizare şi va efectua vizite de evaluare. Rapoartele echipei de monitorizare vor evidenţia progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor Strategiei naţionale, şi, după caz, motivele îndeplinirii parţiale sau neîndeplinirii obiectivelor şi vor cuprinde concluzii şi recomandări privind posibile măsuri de îmbunătăţire a procesului de implementare, respectiv propuneri de îmbunătăţire/ revizuire a obiectivelor propuse, propuneri de soluţii pentru remedierea situaţiilor constatate, măsuri de corecţie astfel încât evoluţia indicatorilor să fie cea scontată.” Această modificare reduce șansele de identificare și soluționare a problemelor sistemice cu care România se confruntă în materia traficului de persoane.

2. Prin eliminarea din aria de competență a ANITP a activității de prevenire, conform punctului 5 din Proiectul de H.G., considerăm necesară desființarea din cadrul acestei structuri a serviciului de proiecte naționale de prevenire. Totodată, alocarea acestei competențe către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dezabilități Copii și Adopții, fără dezvoltarea expertizei necesare, reprezintă un real eșec pentru implementarea întregii Strategii, având în vedere că prevenirea este esența eficienței luptei împotriva traficului de persoane. Totodată, această modificare de alocare a competențelor face ca prevenirea traficului de persoane în rândul adulților să rămână în afara ariei de interes strategic. Considerăm că „prevenirea” ar trebui să revină și sectorului ONG, după modelul statelor în care lupta împotriva traficului de persoane este eficientă.

3. Alocarea către ANDPDCA a sarcinilor referitoare la „asigurarea activităţilor prevăzute de lege în vederea repatrierii, protecţiei şi monitorizării post-repatriere a copiilor români aflaţi neînsoţiţi pe teritoriul altor state şi a copiilor victime ale traficului de minori” fără o sursă bugetară clară de acoperire a cheltuielilor aferente acestor activități și pregătirii personalului necesar reprezită o altă modificare ce va genera deficiențe majore în implementarea SNITP.

În acest context, Guvernul României, deși își asumase în Programul de guvernare măsuri de îmbunătățire a luptei împotriva traficului de persoane, constatăm cu mare dezamăgire că, în practică, măsurile adoptate sunt mai degrabă favorabile traficanților, diminuând foarte mult responsabilitatea statului în materia prevenirii acestui fenomen. Guvernul avea obligația, prin intermediul ANITP, să adopte al doilea Plan național de acțiune 2021-2022, dar nu ar fi trebuit să modifice Strategia Națională care includea măsuri forte bune de monitorizare și evaluare a fenomenului. Menționăm că măsurile de prevenire reprezintă elementul esențial în lupta împotriva traficului de persoane, măsuri care au fost drastic modificate prin intermediul acestui nou act normativ.

Foto: Pexels / Timur Weber