G4Media.ro

Românii din diaspora vor putea vota în 835 de secții, unele dintre…

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Românii din diaspora vor putea vota în 835 de secții, unele dintre acestea deschise în şcoli, hoteluri sau centre comerciale. Cele mai multe secții de votare pentru prezidențiale sunt în Spania

Şcoli, centre culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii vor găzdui secţii de votare pentru românii din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie, arată lista publicată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

În total, AEP a aprobat 835 de secţii de votare în străinătate, cele mai multe fiind în Spania – 143. Românii din diaspora, care au ales să îşi exprime opţiunea la urnă şi nu prin corespondenţă, au la dispoziţie câte trei zile, pentru fiecare tur de scrutin.

Potrivit listei publicate de AEP, dintre cele 143 de secţii din 99 de localităţi spaniole, o parte sunt deschise în hoteluri, centre culturale, centre comerciale sau, de exemplu, în Guissona, în „Aventura Park”- un spaţiu dedicat evenimentelor pentru copii.

În Madrid, AEP a aprobat organizarea a nouă secţii de votare.

În Italia au fost aprobate 142 de secţii de votare, dintre care cinci la Roma, împărţite la Ambasadă, Consulat, respectiv Institutul Cultural Român. La Milano, pe lista AEP figurează trei secţii de votare, toate pe Via Oglio 20, unde este o şcoală.

În Aosta, secţia de votare pentru cetăţenii români a fost stabilită în biblioteca localităţii, iar în Matera românii pot vota în complexul comercial „Il Circo”.

În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 72, dintre care 18 sunt la Londra. Printre spaţiile în care va exista o secţie de votare, în Londra, se numără şi restaurantul „Dracula”.

Românii din Franţa pot vota la prezidenţiale într-una dintre cele 50 de secţii aprobate de AEP. Cinci dintre aceste secţii sunt în Paris. Toate cele trei secţii de votare stabilite pentru românii din Marsilia sunt în hoteluri, potrivit listei publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP a aprobat înfiinţarea a 37 de secţii de votare în Republica Moldova, dintre care 12 sunt în Chişinău.

În Belgia au fost aprobate 23 de secţii de votare, iar în Austria – 17.

În Irlanda, dintre cele 16 secţii aprobate, 10 sunt la Dublin, toate la Royal Dublin Society. Românii din Cork pot vota la primăria localităţii.

Românii din Afganistan pot vota în una dintre cele două secţii de votare aprobate în bazele NATO din Kabul, respectiv Kandahar.

Lista cu secţiile de votare, cu adresele acestora, este disponibilă pe site-ul oficial al Autorităţii Electorale Permanente şi trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit AEP, „misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, potrivit legii, pentru asigurarea condiţiilor logistice minimale pentru desfăşurarea votării în secţiile de votare precum şi pentru aducerea la cunoştinţă alegătorilor din străinătate a sediilor acestora”.

De asemenea, puncta AEP duminică, „Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, pentru a asigura comunicarea proceselor-verbale privind desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare către Autoritatea Electorală Permanentă, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinatate, precum şi către formaţiunile politice care participă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, de îndată ce au fost întocmite”.

Alegerea preşedintelui României în diaspora va avea loc pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur de scrutin: 8, 9 şi 10 noiembrie – pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie – pentru al doilea tur. De asemenea, românii din străinătate care s-au înregistrat online pot vota şi prin corespondenţă. Potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro, 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.

Sursa: Agerpres

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii

  1. incepem sa ne pregatim pentru povestea cu diaspora care nu este lasata sa voteze.

    • Amice, am stat 6 ore la coada sa votez si majoritatea celor din spatele meu nici macar nu au mai apucat sa voteze, asa ca mai lasa dracului aberatiile astea, ca nu stii despre ce vorbesti si duhnesti si de la 2000km de atata prostie.

  2. daca ai inteles ca eu neg faptul ca s-a stat la coada e problema ta. la fel cum nu stii unde si cum am votat la alegerile anterioare.
    dar de aici si pana la povestea „milioanelor” de oameni, oprimati de regimul de la bucuresti, e cale lunga.

    dincolo de asta, te invit sa accesezi platforma votstrainatate.ro:
    Votare la secție – 38944 cereri
    Votare prin corespondență – 41003 cereri
    Total: 79947 cereri

    Oare de ce sunt atat de putine cereri?

    • Pentru că mecanismul e gândit decent, dar prost implementat și nu inspiră încredere nici cât negru sub unghie. De exemplu, conform instrucțiunilor pentru votul prin corespondență, plicurile cu buletinele de vot completate ar trebui să facă până în țară 3 zile, după care ar trebui trimisă o confirmare de primire pe email. Ei bine, la cca. 2 săptămâni de la trimiterea plicurile, confirmările tot nu au venit. La asta s-ar mai adăuga și tentativele guvernelor României de a taxa abuziv anumite venituri asupra cărora nu are niciun drept.
      Nu știu unde și cum ai votat; în cazul în care am înțeles greșit, nu pot decât să îți cer scuze. Cert este însă că, la secția unde am votat eu, nu puteau fizic vota într-o zi mai mult de 3000 persoane, adică nici măcar jumătate din câți veniseră să voteze. De aia cu milioanele de români dornici să voteze nu știu ce să zic, dar un milion nu mi se pare un număr exagerat deloc și mă bazez pe ce am văzut cu ochii mei și trăit pe propria piele. Așa că orice încercare de a diminua importanta acestei probleme, nu este decât manipulare ieftină, pentru fraieri care nu vor să deschidă ochii ca să vadă ce se întâmplă.