Românii mor din cauze tratabile. Cum putem îmbunătăți accesul la medicamente salvatoare de vieți (P)

România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat recent de Comisia Europeană. La fiecare 100.000 de români, 210 mor din cauze care ar putea fi tratate. Media celor 27 de state membre ale Uniunii Europene este de 91 de decese tratabile la suta de mii de locuitori – mai puțin de jumătate față de România.

Țări precum Letonia (locul 2) cu 196 de decese din cauze tratabile la suta de mii de locuitori și Bulgaria (locul 3) cu 188 de decese din cauze tratabile la suta de mii de locuitori stau mai bine decât noi în clasament, iar la polul opus, cele mai puține decese din cauze tratabile înregistrează Norvegia (59 la suta de mii de locuitori), Franța (63 la suta de mii de locuitori) și Islanda (64 la suta de mii de locuitori).

Peste o treime dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare – principala cauză de mortalitate în țara noastră, arată raportul Comisiei Europene. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității de aproape 11%, în creștere din cauza numărului mare de fumători. Mortalitatea cauzată de alte tipuri de cancer a crescut, de asemenea, în ultimii ani.

Mortalitate tratabilă este definită ca moartea care poate fi evitată în principal prin intervenții de îngrijire a sănătății, inclusiv screening și tratament, iar indicatorul face referire la mortalitatea prematură (sub 75 de ani).

O cauză majoră a acestor statistici o reprezintă accesul întârziat la medicamente de ultimă generație în România. „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).  Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite.

Medicamentele de ultimă generație așteaptă aprobarea Guvernului

“În 2020, s-au făcut progrese importante, 70 de molecule noi au fost incluse în lista medicamentelor compensate și gratuite din România. Fără un acces constant la terapii de ultimă generație, România nu va putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene. Anul acesta vedem întârzieri majore în ceea ce privește accesul la medicamente: doar 12 noi medicamente au fost introduse până în acest moment în lista medicamentelor compensate și gratuite din România prin Hotărâri de Guvern aprobate în 2021, și vedem că este deja sfârșitul anului”, a declarat Alina Culcea, Președinte Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

Alte 21 de medicamente noi, pentru boli precum cele oncologice, neurologice, imunologice, așteaptă intrarea în lista celor compensate încă din luna septembrie, când Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern pentru completarea listei.

Pactul pentru Inovație în Sănătate – soluții pentru acces.

Soluții pentru îmbunătățirea accesului la medicamente de ultimă generație sunt incluse și în Pactul pentru Inovație în Sănătate, lansat de ARPIM la finalul lunii noiembrie. Documentul de colaborare este structurat pe 4 axe strategice cu scopul de a alinia toți factorii de decizie și profesioniștii în domeniul sănătății în jurul unor măsuri concrete pentru revitalizarea unor segmente importante ale sistemului de sănătate din România:

• acces rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România;
• stimularea cercetării-dezvoltării și inovației farmaceutice;
• un sistem de sănătate rezilient și bazat pe dovezi;
• finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor.

Printre propunerile pentru îmbunătățirea accesului cuprinse în document se regăsesc: reducerea etapizată, de la 883 zile la 365 zile, a timpului de așteptare de la obținerea autorizației de punere pe piață a unui medicament până la accesul efectiv al pacienților români la medicamente, prin stabilirea unor termene și intervale clare și predictibile de intrare în lista celor compensate, asigurarea unei politici coerente și sustenabile privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, extinderea, adaptarea și actualizarea cadrului legal de derulare a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, îmbunătățirea accesului românilor la vaccinuri, prin elaborarea unei politici naționale de vaccinare pe întreagă durata a vieții sau înființarea unui Fond de Inovație pentru Medicamente, care să poată accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare și eficiente, pentru afecțiuni fără alternative terapeutice.