Romii din România care traversează granița SUA-Mexic: Cât plătesc ”coioților” pentru a-i duce în America, ce șanse au să primească azil și de ce prezența lor în regiune indică un nou trend al imigrației

Românii de etnie romă care au au traversat ilegat granița dintre Mexic și Statele Unite în ultimele săptămâni în căutare de azil plătesc mii de dolari traficanților de persoane pentru a ajunge pe teritoriul american, afirmă cunoscători ai fenomenului consultați de către G4Media.ro.

Aceștia afirmă că romii profită de politicile flexibile de imigrație promise de către președintele Joe Biden, care a relaxat multe dintre regulile dure impuse de fostul lider de la Casa Albă, Donald Trump. Experții susțin că prezența romilor din România și din alte țări „atipice” în regiunea de frontieră de la sudul Statelor Unite indică un nou trend în imigrația ilegală, care are semnificații politice, economice și sociale uriașe, în special pentru SUA.

Informații de context

Într-un material publicat săptămâna trecută, agenția Reuters a indicat că sute de români de etnie romă au traversat ilegat granița dintre Mexic și Statele Unite în ultimele săptămâni în sudul Texasului, în căutare de azil. Jurnaliștii au afirmat că au văzut grupuri mari de imigranți traversând râul Rio Grande pe plute improvizate în luna mai.

Un fotograf Reuters a relatat, de exemplu, că ar fi văzut cum, în ultimele trei săptămâni, cel puțin 200 de români ar fi trecut prin diferite puncte din granița texană, multe fiind familii extinse cu 10-15 membri. „Printre sutele de imigranți din America Centrală care traversează zilnic râul Rio Grande pe plute din Mexic în Texas, zeci de persoane au ieșit în evidență într-o zi recentă. În general, (acești imigranți) erau mai înalți și unii purtau fuste, pantofi eleganți și treninguri, în timp ce mulți dintre ceilalți imigranți erau îmbrăcați cu tricouri, pantaloni și blugi,” a precizat agenția.

Romii le-au explicat grănicerilor americani că sunt din România. Imigranții le-ar fi spus jurnaliștilor că au părăsit România din cauza rasismului și că solicită azil în Statele Unite.

Reuters notează că romii reprezintă cea mai numeroasă minoritate din Europa și că au o lungă istorie de excludere socială și discriminare. Agenția a citat de altfel declarația Margaretei Matache, director pentru programe adresate romilor la Centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului de la Universitatea Harvard, care a afirmat că tot mai mulți romi părăsesc România pentru a scăpa de persecutare și sărăcie, iar numărul acestora a crescut odată cu pandemia de COVID-19.

„În prezent politicile și propunerile de politici ale SUA oferă speranță pentru politici mai umane și corecte, inclusiv pentru imigranți. Ei caută o viață mai bună și un loc unde nu sunt expuși la violență, discriminare și lipsă de respect,” a spus Matache.

Agenția Europeană pentru Drepturile Omului a arătat, într-un sondaj realizat în 2016 pe un eșantion de 8.000 de cetățeni romi din nouă țări, că aproximativ 80% din populația romă trăiește sub nivelul sărăciei din țările respective.  Reuters a precizat că nu există un număr oficial al persoanelor de origine romă, care locuiesc în multe țări și care s-au confruntat cu prejudecăți în Europa și în întreaga lume. Majoritatea locuiesc în Europa de Est, în special în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.

Cifrele oficiale

Relatarea agenției Reuters este confirmată de către statisticile autorităților americane. Într-un email trimis G4media.ro, Matthew Dyman, care este un purtător de cuvânt al U.S. Customs and Border Protection (CBP), a afirmat că, de la începutul anului fiscal 2021, adică în luna octombrie 2020, și până la sfârșitul lunii aprilie 2021, agenții americani din CBP au reținut 2.217 de români la frontiera dintre Mexic și Statele Unite. Acestora li s-au adăugat 16 persoane reținute de reprezentanții Office of Field Operations (OFO).

Cel mai mare număr de persoane prinse de CBP a fost în luna mai, când s-au înregistrat 964 de români interceptați la granița de sud a SUA, adică aproape la fel de mult ca în ultimii patru ani fiscali.

Matthew Dyman a indicat că acest număr este de aproape 10 ori mai mare decât cei 266 de români prinși în anul fiscal 2020 și cei 289 reținuți în anul fiscal 2019.

Numărul românilor arestați până acum în anul fiscal 2021 este aproape similar cu cel din anul fiscal 2016, când 2.006 români au fost prinși de agenții americani din CBP la granița cu Mexicul. Alți 516 au fost reținuți atunci de către reprezentanții OFO.

Aceste cifre se anunță a fi cele mai mari de după 2007, primul an pentru care sunt disponibile datele privind imigranții în funcție de cetățenia lor.

”Coioții” și prețul plătit

Reuters a citat relatări ale mass-media românești potrivit cărora mulți imigranți români zboară de la Paris în capitala mexicană ca turiști, deoarece nu au nevoie de vize pentru a intra în Mexic. De acolo, traficanții îi duc cu autobuzul până la granița cu Statele Unite, unde traversează Rio Grande cu barca sau cu pluta.

Fenomenul nu este nici pe departe unul nou. În 2007, într-un material publicat de site-ul HotNews.ro, relatam despre românii care doreau să ajungă in Statele Unite si care nu dispuneau de actele necesare. Aceștia apelau tot mai des la o varianta rezervata pana atunci doar imigrantilor ilegali din tarile Americii Centrale și de Sud: traversarea frontierei dintre Mexic si SUA, ghidati de călăuzele mexicane.

Mai multi imigranți ilegali din Romania au confirmat atunci ca au apelat la această variantă dupa ce mai multe încercari de a ajunge legal in SUA în ani precedenți esuaseră. În plus, faptul ca cetățenii români nu mai au nevoie de viza pentru a intra in Mexic începand din luna martie 2007 a usurat decizia celor care s-au hotarat sa ajunga in Lumea Noua trecand frontiera mexicano-americana.

Potrivit informațiilor oferite atunci de autoritațile americane, coioții sau polleros călăuzesc zilnic sute de imigranti ilegali către Statele Unite. Grupurile de traficanti de persoane sunt foarte bine organizate, existand soferi, călăuze pentru deșert, case unde se ascund, funcționari în orasele de granite care-i ajută oferindu-le informații despre granițe, miscarile politiei etc.

Cele mai frecvente rute sunt considerate prin deșert, în zona Arizona si New Mexico, dar regiunea californiană a devenit și ea populară, la fel și zona Rio Grande, prin Texas.

Oficialii americani afirmau atunci ca preturile calatoriei au crescut constant in ultimii ani, de la 200 de dolari la mijlocul anilor ’90 pana la 4.000-5.000 de dolari in 2007. Un român care a traversat frontiera mexicano-americană a povestit atunci că a plătit în jur de 7.000 de dolari, incluzand aici si biletul de avion intre Europa si Mexico City, plus cei 4.000 de dolari pe care i-a cerut călăuza.

O cifră apropiată a menționat acum și Grigore Culian, fondator și editor al publicației New York Magazin, care a afirmat pentru G4Media.ro: „Marile carteluri de droguri mexicane controlează acum granita de sud si trimit copii, care ulterior să-și aducă parinții pentru reintregirea familiei. Prețul este 5.000 de dolari bucata. Acesta e si motivul principal pentru care românii nu primesc de atâtia ani liber la vize de intrare in SUA.”

Potrivit informațiilor, prețul plătit traficanților de persoane pentru traversarea frontierei de sud a Statelor Unite variază de la câteva sute la zeci de mii de dolari.  VOA a citat cazul unui guatemalez care ar fi plătit 20.000 de dolari coioților ca să poată ajunge în America.

De asemenea, un studiu al RAND Corporation a estimat că traficanții au făcut între 200 de milioane și 2.3 miliarde de dolari în 2017 transportând oameni în SUA, în special imigranți proveniți din America Centrală.

Următorii pași

Ce se întâmplă însă cu imigranții ilegali care sunt prinși de autoritățile americane traversând frontiera cu Mexicul? Matthew Dyman, purtătorul de cuvânt al CBP, a declarat pentru G4Media.ro: „Persoanele care traversează ilegal și solicită azil sunt procesate și următorii pași variază.

Aceștia pot primi o notificare pentru a se prezenta la instanța de imigrare, pentru a se înregistra cu U.S. Immigration and Customs Enforcement sau pot face un așa-numit test al fricii reale (credible fear screening ) cu un ofițer de azil din cadrul USCIS – U.S. Citizenship and Immigration Services. Dacă au un mandat de arestare pe numele lor, aceste persoane pot fi predate la o altă agenție de aplicare a legii care a emis mandatul.”

Dyman a precizat că „persoanele luate în custodia CBP pentru procesarea ulterioară a statutului de imigrație sunt evaluate de la caz la caz pentru determinări ulterioare ale custodiei lor. Cerințele legale din SUA, protocoalele COVID-19, modificările din legislația mexicană, capacitatea Statelor Unite de a deține imigranții și situația de sănătate a fiecărui individ sunt toți factorii care afectează astfel de determinări făcute de oficialii CBP.”

G4Media.ro a cerut și opinia Adrianei Trandafirescu, o avocată de origine română din New York, care a spus că șansele romilor care traversează frontiera mexicano-americană de a obține azil „sunt individuale, depinde de faptele fiecăruia si de dovezi. Nu este destul sau necesar doar sa fi parte dintr-un anumit grup etnic cu anumită istorie. Este un proces individual și îndelungat care poate dura ani.”

Am întrebat-o pe Adriana Trandafirescu ce se întâmplă în mod normal cu persoana care depune o cerere de azil în SUA până ce primește un răspuns la solicitarea sa. Avocata ne-a declarat: „Solicitanții de azil au autorizație de muncă numai la un anumit moment după depunerea unei cereri complete de azil. Pentru a depune cererea de azil, ei nu trebuie să înceapă cu o cerere completă.

Documentele pot fi depuse în mod incremental. Posibilitatea de călătorie a azilantului este în general restricționată, depinde de la caz la caz. La rândul său, ajutorul guvernului este minim, pentru situații de urgență, de la caz la caz.”

La rândul său, Grigore Culian ne-a spus că solicitanților de azil „li se dă număr de asigurare socială (SSN) si drept de munca până la solutionarea dosarului (într-un fel sau altul) si pot calatori (cu reentry permit) doar în situații speciale (deces, boala terminală la rude de gradul I etc.). Azil politic se acordă numai daca prezinți probe ca viața îți este în pericol daca te întorci în țara de origine. În principiu, dacă plătești taxe și nu comiți infracțiuni, ai sanse sa iei un green card – documentul de rezidență permanentă – în câțiva ani.”

De ce prin Mexic?

Și, totuși, de ce aleg romii din România să ajungă pe teritoriul american venind din Mexic? Grigore Culian a avansat un scenariu dramatic al motivului pentru care romii ajung în America via Mexic:

„Vin aici la cerșit, li se plateste transportul si călăuzele care îi trec in SUA prin Mexic, apoi sunt preluati de bulibași si repartizați la ‘locurile de munca.’ Acum e mai usor din cauza haosului creat de promisiunile electorale ale lui Biden si de slabirea vigilentei celor de la Border Patrol din cauza reducerilor de personal… Cam asa stau lucrurile de cand Trump nu mai e la putere. El reusise sa stopeze exodul de imigranti facand întelegeri (contra cost) cu președintii din Mexic, Guatemala si Honduras, dar lucrurile au luat o întorsătură dramatică dupa plecarea sa de la Casa Alba.”

Opinia directorului de la New York Magazin este susținută și de alți analiști care afirmă că politicile de imigrație ale Administrației Biden sunt unul dintre motivele principale care au dus la criza de la frontiera de sud a Statelor Unite, de care profită și romii din România. În primele sale zile de mandat, democratul s-a grăbit să semneze mai multe ordine executive care au anulat multe dintre politicile anti-imigrație ale lui Trump, considerate mult prea dure.

„Securizarea frontierelor noastre nu necesită ignorarea umanității celor care încearcă să le traverseze,” a scris Biden într-unul dintre ordine prin care a introdus un plan care să ofere o cale către cetățenie pentru 11 milioane de imigranți ilegali, a pus capăt construcției zidului de la frontiera sudică și a inversat unele dintre practicile de expulzare ale lui Trump prin acceptarea în țară a copiilor neînsoțiți.

Dar cu astfel de mișcări au apărut și complicații. Numărul total al imigranților ilegali de la frontiera dintre Statele Unite și Mexic este în prezent mai mare decât în aceeași perioadă în oricare din ultimii trei ani și crește într-un ritm mai rapid spre momentul tradițional de atingere a numărului maxim, care este de obicei la sfârșitul primăverii și începutul verii. În particular, experții sunt îngrijorați de numărul uriaș al minorilor neînsoțiți care a crescut dramatic în ultimele luni, fiind acum de peste 22.000.

Imigranții care călătoresc din America Centrală au declarat pentru BBC că fac acest lucru deoarece ei cred că Administrația Biden le va oferi amnistie. Mulți dintre ei au fost filmați de altfel cu tricouri inscripționate cu mesajul: „Biden, te rugăm, lasă-ne să intrăm.”

Încercările președintelui american de a descuraja călătoriile acestora nu au avut, până acum, niciun efect concret, iar granița dintre Mexic și Statele Unite este asaltată acum de un număr tot mai mare de imigranți ilegali, în special minori. Faptul că agenții de frontieră americani sunt copleșiți de numărul mare de imigranți ilegali și își slăbesc vigilența este așadar un motiv ca traficanții să profite de oportunitate și să îi ajute pe ilegali să traverseze frontiera de sud a SUA.

Un alt motiv este acela că, în ciuda riscurilor uriașe, traversarea frontierei dintre Mexic și Statele Unite pare să fie mai ușoară acum decât penetrarea graniței de nord, cu Canada. Imediat după ce canadienii au renunțat la vizele de intrare pentru români, în decembrie 2017, sute de români de etnice romă au zburat pe aeroporturile canadiene, de unde au plecat spre frontiera cu Statele Unite, pentru a cere azil. G4Media.ro a scris atunci despre acel fenomen, care sugera o nouă tendinţă a valului de imigraţie ilegală pe continentul nord-american.

Acum situația s-a schimbat. Granița de nord a Statelor Unite nu pare să mai reprezinte o atracție pentru imigranții ilegali din România, ei preferând pătrunderea pe teritoriul american prin sud, din Mexic. Unul dintre motive ar putea să fie, afirmă specialiștii în domeniul imigrației, și faptul că guvernul de la Ottawa susține aplicarea Safe Third Country Agreement, un acord între Canada și Statele Unite pentru a se trata reciproc ca „țări sigure” pentru refugiați.

Potrivit înțelegerii, cele două țări pot refuza potențialii refugiați care ajung la porturile lor terestre de intrare, aflate de-a lungul frontierei comune, pe baza argumentului că aceștia trebuie să-și rezolve revendicările în țara în care au ajuns prima dată.

Conform acordului, care a fost semnat în 2002 și a intrat în vigoare în 2004, persoanele care solicită statutul de refugiat trebuie să își depună cererea în prima țară în care ajung, fie în Statele Unite, fie în Canada, în afară de cazul în care se califică pentru o excepție.

De exemplu, solicitanții de azil care sunt cetățeni ai unei țări, altele decât Canada, care sosesc din Canada la frontiera terestră dintre cele două țări își pot depune cererile de refugiați în SUA numai dacă îndeplinesc o excepție în temeiul acordului Safe Third Country. În principiu, documentul le cere ambelor țări să refuze accesul solicitanților de azil care ajung la trecerile oficiale de la frontieră, deoarece atât Canada, cât și Statele Unite sunt considerate țări sigure pentru refugiați.

Purtătorul de cuvânt al CBP a indicat, de altfel, pentru G4Media.ro că numărul de români prinși la granița cu Canada este minim, probabil doar două cifre maximum. În ceea ce privește situația de la granița cu Mexic, Matthew Dyman a adăugat că „oficialii Ambasadei României sunt la curent și continuă să monitorizeze situația actuală de-a lungul frontierei de sud-vest. Reprezentanții Ambasadei României au promis asistență pentru USBP atunci când este nevoie.”

Un nou trend

Experții în domeniul imigrației au mai remarcat un fenomen. Numărul persoanelor care încearcă să treacă granița SUA-Mexic din alte țări decât cele din America Centrală a crescut dramatic în ultimele luni. Pe lângă românii de etnie romă, americanii au mai reținut haitieni, cubanezi, armeni sau indieni.

De exemplu, în luna aprilie, agenții CBP au capturat peste 33.000 de persoane care au ajuns în SUA din alte țări decât Mexic, Guatemala, Honduras și El Salvador, potrivit datelor Departamentului de Securitate Internă. În ianuarie, numărul acestora fusese de aproximativ 9.000.

Acest număr reprezintă o creștere de 35% față de luna martie și de aproape trei ori numărul celor care au traversat în iunie 2019, care a fost luna în care s-a înregistrat cel mai mare număr de imigranți ilegali din alte țări în afară de Mexic, Guatemala, Honduras și El Salvador din ultimii trei ani fiscali.

În plus, așa cum se întâmplă și în cazul romilor observați de jurnaliștii Reuters, imigranții ilegali din aceste țări atipice ajung în Statele Unite cu rude sau prieteni. În timp ce, în general, imigranții ilegali din țările Americii Centrale călătoresc singuri sau sunt copii neinsoțiți, cei proveniți din România, India sau Cuba sunt în general adulți și care călătoresc cu familia, în grupuri de zeci de persoane. (De exemplu, 30% din toți membrii familiei care au trecut frontiera de sud a SUA în aprilie au provenit din aceste țări de origine mai puțin obișnuite să trimită solicitanți de azil în America.)

Un exemplu implicând români: congresmanul Jason Smith, un republican din Missouri, a declarat pentru Axios că, atunci când a vizitat granița cu alți colegi republicani în luna mai, a văzut cum o familie de cinci români s-a predat agenților CBP în Yuma (Arizona).

În sfârșit, New York Times a scris recent că, în ultimele luni, agenții de frontieră din SUA au prins la granița de sud imigranți ilegali provenind din 160 de țări, cu o creștere semnificativă a numărului de brazilieni, ecuadorieni și venezueleni.  Este, spun specialiștii, un semn al unei schimbări dramatice în imigrația ilegală în Statele Unite, care va avea influențe economice, sociale și politice majore pentru țara nord-americană.

Concluzia. Criza imigranților ilegali de la granița de sud a Americii – fie că sunt romi din România, mexicani, indieni sau din Brazilia – are un impact puternic în Statele Unite. Analiștii afirmă că, pentru conservatorii americani, imigrația continuă să fie un subiect crucial și unul prin care pot să-și entuziasmeze baza electorală și să semene discordie în rândurile Partidului Democrat.

Imigrația și securitatea granițelor au fost punctele-cheie ale campaniei prezidențiale de succes ale lui Trump din 2016 și mulți republicani consideră că ele sunt motoarele care îi vor readuce la putere în alegerile viitoare, inclusiv în cele intermediare din 2022.

Iar sondajele de opinie recente par să le dea dreptate. Anchetele indică faptul că americanii devin din ce în ce mai preocupați de situația de la frontiera cu Mexicul. Potrivit unui sondaj recent realizat de Rasmussen, 73% din americani sunt îngrijorați de capacitatea guvernului de a gestiona fluxul de persoane care trec ilegal frontiera sudică, fără să respecte restricțiile anti-COVID impuse americanilor.

Riscurile politice pentru Biden și democrați nu sunt așadar de neglijat. Președintele Biden s-a grăbit, încă din prima zi de mandat, să schimbe politicile de imigrație implementate de Trump, pe care democrații le-au criticat constant timp de patru ani. Graba liderului democrat nu a fost însă cea mai bună strategie, iar politicile flexibile pe care le-a anunțat au făcut ca granița de sud să fie copleșită acum de un număr record de imigranți ilegali.

Liderul democrat de la Casa Albă nu mai poate arunca la nesfârșit vina pe Trump pentru criza de la graniță. Dacă situația de la frontieră nu se va îmbunătăți curând – iar toate datele indică faptul că acest lucru nu va avea loc -, responsabilitatea va cădea doar pe liderul democrat. Iar acest lucru ar putea avea consecințe electorale dezastruoase în condițiile în care americanii vor vota din nou în toamna anului 2022, când vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali.

Pierderile nu sunt doar politice sau electorale. Pierderile financiare și economice sunt la fel de importante pentru alegătorul american, care abia își revine din criza majoră pe care a traversat-o în perioada pandemiei. O nouă criză – la care contribuie acum și românii de etnie romă – i-ar putea alimenta nemulțumirile și frustrările, tensionând și mai mult situația din America.

Surse: Reuters, VOA, Rand, New York Times, The Guardian, Axios, HotNews.ro