Rotativă la Bruxelles: Popularii europeni le cer socialiștilor împărțirea mandatului de președinte al Consiliului European și cer jumătate din el (Politico)

Popularii europeni vor jumătate din mandatul de președinte al Consiliului European, transmite Politico. PPE vrea ca oamenii săi să ocupe trei din cele patru funcții de conducere în următorii cinci ani.

Pe lângă asigurarea unui al doilea mandat pentru președinta Comisiei Europene, germanca Ursula von der Leyen, și a încă 2 ani și jumătate pentru președinta Parlamentului European, malteza Roberta Metsola, PPE vrea o parte din președinția Consiliului.

Partidul Popular European le propune socialiștilor ca mandatul președintelui Consiliului European să fie împărțit în două tranșe de 2,5 ani – iar ei să obțină una dintre ele, au declarat pentru Politico șase oficiali europeni.

Există patru posturi de conducere puse la bătaie, iar acum PPE vrea ca oamenii săi să ocupe trei dintre cele patru funcții la un moment dat în următorii cinci ani.

Mandatul președintelui Consiliului European este oficial de 2,5 ani și apoi trebuie reînnoit de liderii UE, dar, de obicei, un președinte a fost susținut de lideri pentru două mandate.

Ideea divizării funcției de președinte al Consiliului European a fost lansată de premierul croat Andrej Plenković în cadrul unei reuniuni interne a PPE, au declarat doi dintre oficiali.

Plenković a fost zvonit anterior ca o potențială alternativă la von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei, având în vedere că provine tot din PPE și pe fondul apelurilor tot mai numeroase pentru ca Europa de Est să obțină o funcție de conducere.

Este clar că PPE dorește mai mult din împărțirea posturilor de conducere din UE după rezultatele obținute în alegerile europene. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Partidul Socialiștilor Europeni, care a obținut al doilea cel mai bun rezultat în alegeri și care l-a propus pe fostul prim-ministru socialist portughez António Costa, să fie de acord.

Locurile PPE în Parlament au crescut de la 176 la 190 după alegeri, în Parlamentul European, care are acum 720 de locuri (de la 705 locuri în 2019).

G4Media a arătat luni că liderii UE discută în aceste zile funcțiile de top din instituțiile europene, iar președintele Klaus Iohannis nu apare ca o variantă pentru ”top jobs”, așa cum sunt cunoscute în jargonul Bruxelles-ului.

În schimb, pentru acesta ar exista ca variantă de lucru un mandat de Reprezentant special al UE pentru Ucraina, la pachet cu o altă funcție de conducere într-o instituție UE, au declarat pentru G4Media surse europene.

Dacă președintele Iohannis va fi desemnat Reprezentant special al UE pentru Ucraina, aceasta nu va fi o funcție propriu-zisă, ci va însemna un mandat de reprezentare, o însărcinare cu caracter mai degrabă simbolic, potrivit surselor citate.

Acest mandat simbolic ar urma să fie dublat de o altă funcție într-o instituție controlată de Uniunea Europeană.

Reamintim că președintele Iohannis și-a depus candidatura și pentru șefia NATO, la concurență cu premierul olandez Mark Rutte, dar nu are decât sprijinul Ungariei în această cursă. Pe de altă parte, Rutte are susținerea a 30 din cele 32 de state membre NATO.

Context

AFP citată de Agerpres a publicat o analiză cu favoriții pentru funcțiile ”top jobs”, unde favoriți sunt următorii:

Ursula von der Leyen, 65 de ani, este bine plasată pentru a-şi succede în funcţie, în calitate de candidată a Partidului Popular European (PPE, dreapta), familia politică clasată în fruntea alegerilor cu 190 de locuri (+14) în noul Parlament European, potrivit rezultatelor încă provizorii.

Alte două posturi pentru care liderii vor trebui să se pună de acord sunt cel al şefului diplomaţiei UE şi cel al preşedintelui Consiliului European, însărcinat să organizeze şi să conducă summiturile liderilor ţărilor membre. Această ultimă funcţie este asumată în prezent de belgianul Charles Michel, a cărui relaţie dificilă cu Ursula von der Leyen este pe larg cunoscută.

Social-democraţii, care constituie al doilea grup politic în Parlamentul European, revendică preşedinţia Consiliului European şi fostul premier portughez Antonio Costa este favorit.

Socialistul de 62 de ani face obiectul unei anchete pentru trafic de influenţă, care i-a provocat demisia din guvernul portughez în noiembrie, dar numeroşi diplomaţi consideră că aceasta nu constituie un obstacol de nedepăşit în măsura în care suspiciunile la adresa lui par să se risipească.

De asemenea în joc, postul de Înalt reprezentant de afaceri externe era ocupat până în prezent de socialistul spaniol Josep Borrell, care se pensionează la 77 de ani.

Şefa guvernului estonian Kaja Kallas pare favorită pentru a-i succede. Această liberală de 46 de ani ar fi singura provenită din Europa de Est printre titularii „top jobs”.

Ea s-a făcut cunoscută prin sprijinul său neabătut acordat Ucrainei în războiul declanşat de Rusia, ţară situată la frontieră cu Estonia.

Chiar înainte de începerea discuţiilor, premierul polonez Donald Tusk s-a declarat „foarte satisfăcut de cooperarea” cu Ursula von der Leyen şi şi-a exprimat sprijinul pentru Kaja Kallas, care „înţelege foarte bine realităţile ucrainene şi ruseşti şi reprezintă aceeaşi poziţie ca Polonia”, au subliniat serviciile sale pe reţeaua de socializare X.

În fruntea Parlamentului European din ianuarie 2022, malteza Roberta Metsola (PPE), 45 de ani, ar urma, fără surprize, să fie reconfirmată pentru un mandat de doi ani şi jumătate.

Pentru a fi desemnată, Ursula von der Leyen, provenită din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), are nevoie să primească o „majoritate calificată” din partea a cel puţin 15 ţări, reprezentând 65% din populaţia europeană.

În cadrul Consiliului European, PPE are 12 lideri. Un sprijin din partea lui Emmanuel Macron, în tabăra centriştilor şi liberalilor, precum şi din partea lui Olaf Scholz, provenit din familia social-democraţilor, este crucial.

Cei doi politicieni au ieşit slăbiţi din alegerile europene:partidele lor au înregistrat o derută în faţa extremei drepte. Preşedintele francez a convocat chiar alegeri legislative anticipate.

Dimpotrivă, întărită de acest scrutin, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, provenită din extrema dreaptă neofascistă, ar putea să fie interesată să nu se pronunţe prea devreme asupra „top jobs” şi să aştepte să vadă mai clar constituirea grupurilor în Parlamentul European cu scopul de a negocia posturi pentru familia sa politică, estimează unii diplomaţi.

Grupul său de Conservatori şi reformişti europeni (ECR) a obţinut 76 de locuri, cu patru mai puţin decât Renew Europe – care cuprinde partidul Renaissance al lui Emmanuel Macron-dar ar putea să-şi vadă rândurile extinse de un număr de eurodeputaţi care sunt incluşi în prezent printre cei circa 90 neînscrişi.

Dacă ea este efectiv aleasă de lideri, Ursula von der Leyen va trebui apoi să obţină o majoritate absolută de cel puţin 361 de eurodeputaţi nou aleşi. În 2019, ea fusese aleasă la limită, cu doar 9 voturi avans.