Roverul misiunii Chandrayaan-3 a Indiei şi-a început deplasarea pe Lună, pregătit pentru noi provocări

Roverul misiunii Chandrayaan-3 a Indiei s-a separat joi de sonda selenară pentru a-şi începe misiunea de explorare a suprafaţei Polului Sud al Lunii şi pentru a realiza experimente, fiind pregătit pentru noi provocări, a declarat şeful agenţiei spaţiale indiene, citat de Reuters și Agerpres.

Sonda indiană a aselenizat miercuri seară lângă Polul Sud al Lunii, o regiune neexplorată până acum, la doar câteva zile după eşecul suferit de sonda rusească Luna-25, ajutând India să devină prima ţară din lume care a reuşit o astfel de realizare.

Aselenizarea controlată a sondei selenare, realizată ca la manual după o tentativă eşuată din 2019, a stârnit bucurie şi a fost sărbătorită pe scară largă în cea mai populată ţară din lume. Media a salutat aselenizarea istorică descriind-o drept cea mai mare realizare ştiinţifică a Indiei.

Şeful Organizaţiei Indiene de Cercetare Spaţială (ISRO), S. Somanath, a declarat că atât modulul de aselenizare cât şi robotul mobil sunt în stare bună şi „amândoi funcţionează foarte bine”. Însă, experimentele nu au început încă.

„Toate activităţile sunt conform programului. Toate sistemele funcţionează normal”, a postat ISRO pe reţeaua socială X (fostă Twitter”. „Operaţiunile mobile ale roverului au început”, a precizat organizaţia.

Robotul mobil, numit „Pragyan”, este dotat cu două instrumente în vederea realizării de experimente pentru analizarea elementelor şi a compoziţiei chimice şi a unui exerciţiu în vederea planificării rutelor pentru explorări viitoare.

„Chandrayaan” înseamnă „vehicul lunar” în hindusă şi sanscrită.

Robotul mobil va rămâne funcţional aproximativ două săptămâni, respectiv durata unei zile pe Lună, perioada în care este echipat său fie alimentat cu energie solară.

S. Somanath a notat că există „multe probleme” pe suprafaţa Lunii pe care ISRO le va experimenta pentru prima dată, în special praful şi temperaturile selenare, care ar putea afecta piesele mobile ale roverului. „Mecanismele, piesele mobile… se pot încurca cu praful de acolo. Acesta poate intra în piesele mobile şi le poate bloca, este posibil ca rulmenţii sistemului să nu funcţioneze, ca motoarele să nu funcţioneze”, a declarat el la postul de televiziune CNN News 18.

Praful selenar este diferit de cel de pe suprafaţa Pământului, iar în absenţa aerului pe Lună acesta s-ar putea ataşa de piesele roverului, afectând funcţionarea lui, a spus el. „Toate acestea creează probleme în acele mecanisme… Aşa că haideţi să vedem cum merge”, a declarat omul de ştiinţă. „Ne vom confrunta cu ele… acesta este motivul pentru care explorăm. Dacă totul este cunoscut, care mai este distracţia?”, a adăugat el.

Realizată cu un buget de aproximativ 6,15 miliarde de rupii (74,5 milioane de dolari), aceasta a fost cea de-a doua tentativă a Indiei de a plasa cu succes un vehicul pe suprafaţa Lunii. O misiune precedentă din 2019, Chandrayaan-2, a reuşit să plaseze un modul orbital în jurul Lunii, însă modul său de asolizare s-a prăbuşit pe scoarţa satelitului natural al Pământului.

Scoarţa neregulată de la Polul Sud al Lunii reprezintă o regiune de mare interes pentru comunitatea ştiinţifică datorită depozitelor sale de gheaţă, care ar putea să ofere oxigen, carburant şi apă potabilă pentru misiunile viitoare, însă terenul său accidentat reprezintă o provocare importantă pentru procedurile de aselenizare.

Numeroşi oameni din lumea întreagă au urmărit aselenizarea de miercuri, iar aproape 7 milioane de persoane au urmărit transmisiunea în live stream pe platforma YouTube.

Rugăciuni au fost rostite în mai multe lăcaşuri de cult, în timp ce şcolile indiene au organizat pentru elevii lor vizionări TV în direct ale evenimentului.

Pe lângă propulsarea Indiei în rândul puterilor spaţiale şi obţinerea reputaţiei de ţară cu inginerie spaţială la preţuri competitive, aselenizarea este considerată şi un motiv de mândrie naţională. Premierul Narendra Modi a declarat că de miercuri a fost felicitat de toată lumea, adăugând că aselenizarea reuşită este considerată nu doar o realizare a unei ţări, ci a întregii umanităţi. „Este o chestiune de mândrie şi o încurajare pentru oamenii de ştiinţă indieni”, a declarat Modi joi la summitul BRICS de la Johannesburg.