Rusia a încheiat primul trimestru al anului cu un deficit de 29 mld dolari

Rusia a încheiat primul trimestru al anului cu un deficit de 2.400 de miliarde de ruble (29 miliarde de dolari), în condițiile în care Moscova a cheltuit masiv, iar veniturile din energie au scăzut, a anunțat vineri Ministerul de Finanțe, citat de Reuters.

În același trimestru din 2022, Rusia a înregistrat un excedent de 1.130 de miliarde de ruble, dar de atunci cheltuielile semnificative pentru susținerea campaniei sale militare din Ucraina și un zid de sancțiuni occidentale asupra exporturilor sale de petrol și gaze au lovit visteria guvernului.

Ministerul de Finanțe a încetat anul trecut să mai publice date lunare privind realizarea bugetului. Dar, pe baza cifrelor de vineri, Rusia a înregistrat în martie un excedent de 181 de miliarde de ruble, îmbunătățind deficitele de 821 de miliarde de ruble din februarie și de 1.760 de miliarde de ruble din ianuarie.

Cheltuielile au accelerat cu 34% în acest trimestru, ajungând la 8.100 de miliarde de ruble, arată datele preliminare. Producția militară în creștere și cheltuielile uriașe ale statului au ajutat la menținerea industriei în vervă și au atenuat impactul economic al campaniei din Ucraina și al sancțiunilor occidentale.

Totuși, în martie, creșterea cheltuielilor a încetinit, urcând cu 4,2% de la an la an, față de saltul de 33,9% din februarie.

Veniturile totale ale guvernului au scăzut cu 20,8% în trimestrul I comparativ cu 2022, la 5.700 de miliarde de ruble, pe fondul unei prăbuiri de 45% a veniturilor din energie, la 1.640 de miliarde de ruble, arată datele.

Moscova se bazează pe veniturile din petrol și gaze pentru a-și finanța bugetul și a fost forțată să înceapă să vândă rezervele internaționale pentru a ajuta la acoperirea deficitului. De când Occidentul a impus o plafonare a prețului petrolului rusesc la sfârșitul anului trecut, rubla s-a prăbușit și ea, iar vineri a suferit cea mai mare scădere intraday din acest an.

Rusia spune că deficitul său din 2023 nu va depăși 2% din PIB.

Mulți analiști cred însă că va depăși această valoare.

Elina Ribakova, cercetător principal la Bruegel și la Peterson Institute for International Economics, a declarat că deficitul va fi mai aproape de 4% sau 5% din PIB.

„Pentru mine, cel mai important indicator pentru a ști dacă va exista un deficit gestionabil este dacă vom asista la schimbări de personal în ministerul de finanțe sau în banca centrală”, a spus ea.

„Atâta timp cât acel bloc tehnocrat este acolo, cred că vor înclina împotriva producerii unui deficit de aproximativ 6%”, a spus ea.

Dmitry Polevoy, șeful departamentului de investiții de la Locko-Invest, prevede un deficit în 2023 de 3%-3,5% din PIB, ceea ce, potrivit acestuia, ar necesita o creștere a împrumuturilor guvernamentale la 4.000 de miliarde de ruble.

Planul Rusiei prevede în prezent emiterea de datorie prin intermediul obligațiunilor de trezorerie OFZ de 2.500 de miliarde de ruble, cu alte 1.000 de miliarde de împrumuturi permise pentru a înlocui cheltuielile din Fondul Național de Avuție.

Deficitul tot mai mare înseamnă că este foarte probabil ca povara fiscală a companiilor să crească în anii următori, a declarat economistul-șef al Alfa Bank, Natalia Orlova.

Banca centrală a avertizat în repetate rânduri că deficitul bugetar prezintă riscuri inflaționiste și că ar putea fi nevoită să majoreze ratele dobânzilor de la nivelul actual de 7,5%.