Rusia câștigă războiul bombelor cu Ucraina. Ce poate face Kievul?

Forțele lui Vladimir Putin au un avantaj categoric în fața Ucrainei în ceea ce privește producția si utilizarea de bombe glisante, lucru care îi ajută în raidurile aeriene efectuate împotriva țintelor de pe teritoriul ucrainean, multe dintre acestea având efecte devastatoare. Avioanele rusești lansează 3.000 de bombe aeriene în fiecare lună, în timp ce aparatele ucrainene trag doar câteva sute. Cum ar putea Kievul să răspundă acestui dezavantaj?

Atacurile rușilor

Forțele aeriene ruse aruncă în fiecare lună până la 3.000 de bombe glisante asupra trupelor și civililor ucraineni, a scris revista Forbes.

Bombele ghidate de satelit au o rază de acțiune de până la 65 de kilometri, ceea ce înseamnă că avioanele de vânătoare-bombardament ale forțelor lui Putin – Sukhoi Su-30, Su-34 și Su-35 – pot lansa bombele de la mare distanță, departe de raza de acțiune a apărării antiaeriene a Ucrainei.

Bombele glisante KAB de 500 de kilograme și 1.000 de kilograme sunt “o armă miracol” pentru ruși, a remarcat grupul de analiză ucrainean Deep State. Iar ucrainenii “practic nu au contramăsuri.”

Într-un material recent, BBC a vorbit despre modul în care Rusia recurge la aceste bombe relativ ieftine pentru a devasta orașele ucrainene.

Jurnaliștii au remarcat că Moscova folosește din ce în ce mai mult bombele glisante – muniții ieftine, dar extrem de distructive – pentru a-și continua ofensiva în Ucraina, în regiunea Harkov. Reamintim că trupele rusești au penetrat frontiera dintre cele două țări în această zonă la începutul lunii mai și continuă să avanseze în diferite sectoare ale frontului.

BBC a scris că, potrivit datelor, peste 200 de bombe glisante au fost folosite în doar o săptămână pentru a lovi orașul Vovchansk din nordul Ucrainei în timpul actualului avans transfrontalier al Rusiei în apropiere de Harkov, în timp ce președintele Volodimir Zelenski a declarat că 3.000 de astfel de bombe au fost aruncate asupra țării sale doar în luna martie.

Potrivit ziariștilor, utilizarea în masă a bombelor glisante de către Rusia este o evoluție relativ recentă, una care s-a dovedit a fi însă devastatoare pentru forțele ucrainene în ultimele luni.

Aceste bombe sunt construite adăugând aripi pliabile și navigație prin satelit la vechile bombe sovietice. “Sunt ieftine, dar distructive,” a precizat BBC, care a citat o declarație a șefului poliției din Vovchansk, Oleksii Harkivski, descriind impactul bombelor glisante.

“Nu există cuvinte pentru a descrie consecințele unui atac cu bombe aeriene,” a spus el. “Ajungi la fața locului doar ca să vezi oameni care zac acolo, cu corpurile sfâșiate.”

Un raport recent al Centre for European Policy Analysis (CEPA) a indicat că aceste proiectile au fost decisive în capturarea în februarie a orașului cheie Avdiivka din estul Ucrainei. Iar forțele ruse folosesc acum bombe glisante pentru a ataca Harkov.

Ieftine, dar letale

BBC a scris că Rusia este capabilă să stocheze bombe glisante în cantități mari, deoarece acestea sunt produse destul de ușor.

“Partea explozivă este în esență o bombă convențională din fier, din care Rusia are sute de mii în depozit din perioada sovietică,” a explicat profesorul Justin Bronk, specialist în puterea aeriană și tehnologie militară la Royal United Services Institute (Rusi).

“(Bombele) sunt echipate cu aripi de tip pop-out care, după ce bomba este aruncată, vor ieși pentru a-i permite proiectilului să planeze pe distanțe mult mai mari,” a afirmat specialistul.

În plus, sistemul lor de ghidare prin satelit atașat permite țintirea unei poziții staționare cu o precizie relativ ridicată.

Potrivit profesorului Bronk, mecanismul bombelor le oferă rușilor o mare parte din funcționalitatea unei rachete care costă mai multe milioane de dolari, dar pentru o fracțiune din acel preț.

Expertul a spus că kiturile de alunecare – care sunt produse în serie și destul de simple din punct de vedere mecanic – sunt adăugate bombelor sovietice, pe care rușii le dețin în cantități mari. Acest lucru face ca costul pentru o bombă să fie între 20.000 și 30.000 de dolari.

Postul DW l-a citat și el pe Valerii Romanenko, expert în aviație ucrainean, care a spus că “bombele glisante sunt doar bombe convenționale care s-au transformat în bombe inteligente, de precizie, cu adăugarea unor truse speciale de aripi și sisteme de navigație prin satelit.”

Asta înseamnă că piloții ruși pot lansa aceste bombe din afara razei de acțiune a majorității sistemelor antiaeriene ucrainene. Și prin reutilizarea bombelor din epoca sovietică din depozitele sale vaste, Rusia poate produce aceste arme rapid și cu costuri mult mai mici decât pentru o rachetă. adr

BBC a precizat că conceptul bombelor glisante nu este nou. Germanii au desfășurat proiectilele Fritz-X în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În anii 1990, armata SUA a început să producă Joint Attack Direct Munition (JDAM), care a adăugat aripioare orientabile și ghidare GPS bombelor tradiționale cu cădere liberă. De atunci, acestea au fost utilizate pe scară largă, inclusiv în Irak și Afganistan.

Ziariștii s-au referit și la distrugerile “extraordinare” provocate de bombele glisante. Armamentul cel mai frecvent utilizat pentru bombele aeriene se crede că este FAB-1500, care cântărește 1,5 tone.

Pentru comparație, un obuz rusesc de 152 mm conține aproximativ 6,5 kg de material exploziv. Chiar și cea mai mică bombă glisantă, FAB-500, conține însă mai mult de 200 kg.

“Ele transformă chiar și pozițiile ucrainene bine fortificate în ținte vulnerabile,” a scris BBC.

Deoarece bombele glisante creează o putere explozivă mult mai mare, este mai probabil să provoace distrugeri sau decese chiar și în poziții destul de bine fortificate, a explicat profesorul Bronk. Exploziile puternice au, de asemenea, efecte severe asupra corpului uman.

Bombele glisante “fac strategia defensivă a Ucrainei mai dificilă, deoarece rușii pot bombarda continuu poziții fixe până când acestea dispar,” a afirmat expertul.

O analistă ucraineană din domeniul securității, Mariia Zolkina, a declarat că utilizarea bombelor glisante este o evoluție îngrijorătoare și că bombele creează o “nouă eră” pentru situația militară de la sol. “Ele permit Rusiei să distrugă liniile defensive ucrainene fără să-și folosească infanteria,” a spus Zolkina. “Au un efect complet diferit de focul de artilerie sau chiar de loviturile cu rachete.”

Mariia Zolkina a spus că moralul ucrainenilor a fost afectat de utilizarea crescută a bombelor glisante. “Soldații nu se simt în siguranță pentru că fortificațiile lor nu îi pot proteja, în timp ce civilii care trăiesc în Harkov, oameni obișnuiți să trăiască sub bombardamente, nu pot scăpa de o bombă care poate distruge o clădire de șapte etaje.”

George Barros de la Institute for the Study of War (ISW) din SUA a declarat că, deși situația Ucrainei este dificilă, o altă evoluție îngrijorătoare ar putea complica lucrurile și mai mult.

Potrivit expertului, există dovezi că o fabrică la aproximativ 400 km est de Moscova instalează o linie de producție capabilă să producă bombe glisante cântărind mai mult de trei tone.

Dacă bombele de această dimensiune ar începe să fie aruncate în mod obișnuit asupra pozițiilor ucrainene, impactul ar fi mare – atât asupra fortificațiilor, cât și asupra moralului soldaților ucrainene care apără aceste linii.

Opțiunie ucrainenilor

În ceea ce privește măsurile pe care le pot lua ucrainenii, profesorul Bronk a spus că interceptarea bombelor în timpul zborului nu este o soluție viabilă din cauza numărului mare de bombe pe care rușii îl au la dispoziție și care ar face ca toată muniția antiaeriană a Ucrainei să fie folosită în acest scop.

Singura soluție, cu excepția unei incursiuni la sol, este țintirea avioanelor care lansează aceste bombe, fie în zbor, fie la sol. Acest lucru vine însă cu riscuri semnificative.

Sistemul de rachete sol-aer Patriot oferit ucrainenilor de americani poate doborî avioanele de vânătoare-bombardament ale rușilor doar dacă este poziționat lângă liniile frontului. Acest lucru implică însă riscul de a fi observat de dronele rusești și lovit cu rachete balistice, a spus profesorul Bronk, care s-a referit la distrugerea a două lansatoare de acest fel în acest an.

Ucrainenii rămân cu opțiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune sau drone pentru a viza bazele aeriene rusești. Aceasta este o metodă pe care Ucraina o folosește deja.

De exemplu, Kievul a susținut în aprilie că a folosit un atac cu drone multiple pentru a distruge cel puțin șase avioane militare și a avaria grav alte opt pe un aerodrom din regiunea Rostov, din sudul Rusiei.

La rândul ei însă, această soluție nu este lipsită de probleme. Până nu demult, Statele Unite – cel mai mare furnizor de ajutor militar ucrainean – interzicea Kievului să folosească oricare dintre sistemele sale de arme pe teritoriul Rusiei recunoscut la nivel internațional. Deși acest lucru nu include Crimeea sau Ucraina ocupată, decizia americanilor făcea ca aerodromurile din Rusia să fie interzise atacurilor cu arme americane.

Situația s-a schimbat recent după ce președintele Joe Biden a dat undă verde Ucrainei să lovească ținte de pe teritoriul rusesc în Harkov, în anumite condiții, a declarat un oficial american săptămâna trecută.

“Președintele a încredințat echipei sale sarcina de a se asigura că Ucraina poate folosi arme americane pentru a contraataca în regiunea Harkov, astfel încât să riposteze atunci când forțele rusești le atacă sau se pregătesc să le atace,” a declarat sursa.

Oficialul a adăugat însă că Statele Unite continuă să se opună loviturilor ucrainene în profunzime pe teritoriul rusesc. “Poziția noastră împotriva folosirii ATACMS sau a loviturilor în adâncime în interiorul Rusiei nu s-a schimbat,” a spus el.

ATACMS sunt rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de americani Ucrainei, capabile să atingă distanțe de până la 300 km.

Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a sugerat și el că Statele Unite și-au schimbat poziția în ceea ce privește loviturile ucrainene pe teritoriul rusesc.

“În timp ce condițiile s-au schimbat, în timp ce câmpul de luptă s-a schimbat, în timp ce Rusia și-a schimbat modul în care își desfășoară agresiunea, noi ne-am adaptat și ne-am ajustat și sunt convins că vom continua să facem acest lucru,” a declarat șeful diplomației de la Washington.

Schimbarea poziției lui Biden vine după săptămâni de negocieri în culise între Casa Albă, înalți oficiali militari și Departamentul de Stat, după lansarea ofensivei rusești asupra Harkovului la 10 mai.

La rândul său, NATO a îndemnat capitalele occidentale să ridice restricțiile care “leagă mâinile la spatele ucrainenilor,” după cum a spus secretarul său general, Jens Stoltenberg, o poziție susținută de mai multe țări, inclusiv de Franța.

Speranțe pentru Kiev

Vorbind despre variantele limitate ale ucrainenilor, Forbes a scris că “poate că forțele ucrainene nu se pot apăra de bombele rusești. Dar pot lovi înapoi – cu propriile lor bombe glisante.”

În acest scop, forțele aeriene ucrainene își transformă cele 40 sau 50 de avioane de luptă Mikoyan MiG-29 și, posibil, de asemenea, zeci de avioane de luptă Sukhoi Su-27, în bombardiere capabile să lanseze bombe glisante. Aparatele sunt înarmate cu bombe cu diametru mic de fabricație americană (SDB), aflate pe piloni improvizați.

Experții cred că aceasta este o evoluție importantă, deoarece forțele aeriene ucrainene – ce numără abia o sută de avioane ex-sovietice – se luptă să egaleze campania devastatoare de atacuri rusești cu bombe glisante. Moscova lansează sute de avioane Su-30, Su -34 și Su-35 care transportă patru sau chiar șase KAB-uri în fiecare misiune.

“Aceasta este o veste fantastică,” a scris Joni Askola, un analist finlandez, adaugând că bombele ar putea schimba regulile jocului pentru Kiev.

Vestea proastă este însă că, foarte probabil, Ucraina nu poate achiziționa suficiente SDB-uri sau alte muniții pentru a-și menține aparatele MiG și Sukhoi ocupate cu bombardarea rușilor.

Forbes a precizat că nimeni din afara Pentagonului și a forțelor aeriene ucrainene nu știa că ucrainenii dețin SDB-uri ce cântăresc 130 de kilograme cu o rază de acțiune de 110 kilometri, ghidate prin satelit, până când fotografii apărute online la sfârșitul lunii trecute au prezentat un MiG-29 cu șase dintre bombele minuscule atașate sub aripile sale.

Experții au scris că MiG-urile ucrainene erau deja capabile să transporte muniții glisante. Anul trecut, tehnicieni americani, francezi și ucraineni au lucrat împreună pentru a înarma avioanele MiG-29 și Su-27 ucrainene cu bomba glisantă Joint Direct Attack Munition-Extended Range, fabricată în SUA, și cu bomba glisantă Armement Air-Sol Modulaire, de fabricație franceză. JDAM-ER și AASM cântăresc ambele aproximativ 225 de kilograme.

SDB au avantajul de a fi mai mici și au o rază de acțiune mai mare decât JDAM-ER și AASM, ambele putând ataca ținte la circa 65 de kilometri distanță în cele mai bune condiții. Astfel, potrrivit experților, un singur MiG sau Sukhoi înarmat cu SDB-uri ar putea lovi șase ținte într-o singură misiune și să o facă de mai departe, reducând astfel riscul de a cădea victimă apărării aeriene rusești.

La fel de important, o astfel de bombă costă doar 40.000 de dolari. Acesta este aproximativ același cost ca un JDAM-ER, dar o cincime din costul unui AASM. Întrucât politica SUA este de a înlocui direct orice muniție pe care o transferă în Ucraina din propriile stocuri, costul scăzut al SDB-urilor ar trebui să se traducă în cantități mai mari de bombe pentru Ucraina.

“Orice aprovizionare suplimentară este foarte apreciată,” a scris Askola.

Potrivit specialiștilor, analizând ritmul atacurilor rusești reiese că industria rusă poate produce în jur de 3.000 de kituri pentru bombe glisante în fiecare lună. Acest lucru înseamnă că este nevoie de doar câteva zeci de avioane Sukhoi, fiecare lansând două sau patru KAB-uri în fiecare zi, timp de o lună, pentru a consuma toate cele 3.000 de bombe.

Forțele aeriene ucrainene ar trebui astfel să aibă suficiente avioane pentru a egala ritmul campaniei de bombardare a rușilor. Și, odată ce ucrainenii își vor primi cele 85 de avioane de luptă F-16 Lockheed Martin în această vară, ar trebui să aibă mai mult decât suficiente aparate pentru a lansa un număr de bombe glisante egal cu cele lansate de ruși.

Problema este însă că ucrainenii nu au suficiente bombe. Franța a promis 50 de AASM pe lună. Nici Washingtonul, nici Kievul nu au dezvăluit câte JDAM-uri și SDB-uri trimit Statele Unite în Ucraina, dar primul contract pe care Pentagonul l-a semnat cu Boeing pentru JDAM-uri pentru Ucraina, la începutul anului 2023, valora 41 de milioane de dolari – suficient pentru aproximativ o mie de kituri de bombe glisante.

Următorul contract major a fost semnat după mai bine de un an.

Forbes a precizat că este foarte puțin probabil ca aliații Ucrainei să doneze mai mult de câteva sute de bombe glisante pe lună – potențial doar o zecime din bombele de care ar avea nevoie Ucraina pentru a egala puterea de foc aerian a Rusiei. Deocamdată, forțele lui Putin bombardează Ucraina nu pentru că au mai multe aparate de luptă, ci pentru că Rusia produce o cantitate mult mai mare de bombe glisante decât Ucraina. Iar situația nu pare că se va schimba prtea curând.

Surse: Forbes, BBC, CNN, DW, Business Insider, Ukrainska Pravda, War Zone, rusi.org, X