Rusia e furioasă că naţiunile occidentale încearcă să construiască alianţe cu statele din Asia Centrală, pe care le vrea în sfera sa de influenţă

Rusia urmăreşte îndeaproape cum naţiunile occidentale încearcă să construiască alianţe în state pe care le consideră drept ”curtea sa din spate” şi sfera sa de influenţă, relatează postul american CNBC, citat de News.ro. Un oficial de rang înalt de la Moscova era furibund, susţinând că Occidentul atrage ”vecinii, prietenii şi aliaţii” departe de Rusia.

Cel mai recent lider occidental care a curtat Asia Centrală este preşedintele francez Emmanuel Macron. Vizitând miercuri Kazahstanul bogat în petrol şi minerale, el a felicitat fostul stat sovietic pentru că a refuzat să se alăture Moscovei împotriva Ucrainei.

”Nu subestim în niciun caz dificultăţile geopolitice, presiunile… pe care unii le pot pune asupra voastră. Franţa preţuieşte… calea pe care o urmaţi pentru ţara voastră, refuzând să fie vasal al oricărei puteri şi căutând să construiască relaţii numeroase şi echilibrate cu diferite ţări”, a spus Macron în timp ce se adresa omologul său kazah, preşedintele Kassym-Jomart Tokayev, la Astana.

Macron a vizitat joi Uzbekistanul, cu o delegaţie care includea lideri de afaceri, în timp ce Franţa caută să creeze legături mai strânse într-o regiune bogată în resurse naturale, de la petrol şi gaze până la uraniu.

Este posibil ca declaraţiile liderului francez să fi înfuriat Moscova, care urmăreşte deja eforturile occidentale de a curta Asia Centrală cu suspiciune şi dispreţ.

CNBC a cerut Kremlinului să comenteze despre călătoria lui Macron şi aşteaptă un răspuns.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat într-un interviu, săptămâna trecută, că Occidentul încearcă să-i retragă pe ”vecinii, prietenii şi aliaţii” Rusiei.

”Uitaţi-vă cum puterile occidentale curtează Asia Centrală. Au creat numeroase formate, cum ar fi „Asia Centrală plus”, care implică Statele Unite, UE şi Japonia… Pe lângă formatul Asia Centrală plus UE, germanii şi-au creat propriul format. Francezii nu vor pierde timpul şi vor face acelaşi lucru”, a spus Lavrov agenţiei de presă BelTA, în comentariile publicate de Ministerul de Externe al Rusiei.

”Aceste cadre pentru angajamente diplomatice sunt menite să atragă vecinii, prietenii şi aliaţii noştri din Asia Centrală către Occident, care le promite stimulente economice şi comerciale şi oferă programe de ajutor relativ modeste.”

Lavrov a spus că alianţele cu Occidentul nu pot fi ”comparate cu beneficiile de care se bucură ţările din Asia Centrală în urma cooperării cu Rusia… în domenii sensibile, cum ar fi securitatea frontierelor, instruirea pentru aplicarea legii şi securitatea tradiţională”.

El a susţinut că ţările occidentale ”direcţionează bani şi resurse în echipamente şi tehnologie furnizate acestor regiuni” în încercarea de a le atrage, adăugând: ”Discutăm deschis aceste probleme cu fraţii noştri din Asia Centrală”.

Mark Galeotti, un politolog din Londra, lector şi autor al mai multor cărţi despre Rusia, a declarat joi, pentru CNBC, că vizita lui Macron în Asia Centrală ar fi atins un nerv la Moscova, dar că Asia Centrală a căutat din ce în ce mai mult în altă parte, spre Europa, China şi Statele Unite, garanţii comerciale şi de securitate.

”Da, ruşii mormăie de ceea ce văd ca fiind atitudinea lui Macron… dar mai mult pentru că acest tip de iniţiativă le aminteşte de faptul că, într-adevăr, îşi pierd autoritatea în Asia Centrală. Există în mod clar îngrijorare [în Rusia cu privire la traiectoria geopolitică a Asiei Centrale], dar mai mult decât orice altceva, cred că îngrijorarea este condusă de o conştientizare dureroasă, că, într-un fel, Asia Centrală a fost deja pierdută”, a spus Galeotti.

În esenţă, principala stăpânire a Moscovei asupra Asiei Centrale a fost de mult timp, în esenţă, ca un garant al securităţii, a menţionat el, adăugând că ”Rusia era ţara în care mergeai când căutai asistenţă în probleme de securitate. Dar încă din februarie a anului trecut [când a invadat Ucraina], am observat o scădere foarte rapidă a autorităţii Rusiei în Asia Centrală”.

Frăţie încordată

Este discutabil gradul în care se simte un sentiment de ”fraţie” în conducerea Asiei Centrale faţă de Rusia.

Statele din Asia Centrală trebuie să calce pe o linie fină cu Moscova, având grijă să nu-şi înstrăineze sau să-şi antagonizeze vecinul puternic, încercând totodată să-şi creeze propriile lor politici externe independente şi comerciale internaţionale cu Occidentul şi China.

Această poziţie ambivalentă a determinat adesea statele din Asia Centrală ”să stea pe gard” atunci când vine vorba de anumite chestiuni geopolitice, cum ar fi războiul din Ucraina.

Kazahstanul şi Uzbekistanul, precum şi Turkmenistanul şi Kârgâzstanul vecin, s-au numărat printre cei 35 de membri ai ONU care s-au abţinut de la o rezoluţie a Adunării Generale a ONU care condamna anexarea de către Rusia a patru teritorii ocupate în principal de Rusia în Ucraina, anul trecut. Tadjikistan a lipsit de la vot.

Doar unul dintre vecinii Rusiei, Belarus – cel mai apropiat aliat al său în curtea sa – a fost printre cele cinci ţări care au respins rezoluţia de condamnare a anexării regiunilor Doneţk, Herson, Lugansk şi Zaporijia. Celelalte ţări au fost Coreea de Nord, Nicaragua, Rusia şi Siria.

Statele din Asia Centrală au fost acuzate că au ajutat Rusia să evite sancţiunile occidentale impuse acesteia după invadarea Ucrainei, cu produse europene şi chineze exportate în Asia Centrală şi apoi canalizate în Rusia. Cu toate acestea, războiul din Ucraina a creat ironia că o Rusie distrasă şi-a pierdut un anumit grad de putere, control şi pârghie asupra propriei sale ”curţi” mai largi, formate din foste state sovietice, care se întinde din regiunea Caucazului de Sud – care include Armenia, Azerbaidjan şi Georgia — până în Asia Centrală.

Rusia s-a simţit deja supărată să vadă fostele republici sovietice încorporate în Occident, precum Letonia, Lituania şi Estonia, şi să privească cum altele, precum Ucraina, Georgia şi Moldova, se îndreaptă în aceeaşi direcţie.

Înclinarea Kievului către Occident în ultimii 20 de ani a pus bazele conflictului pe care îl vedem astăzi, Rusia căutând să-şi reafirme puterea şi influenţa asupra vecinătăţii sale.

”Stopul final al autorităţii Rusiei a fost posibilitatea ca aceasta să poată invada sau interveni”, a remarcat Galeotti, ”dar acum, cu 97% din armata rusă blocată în Ucraina, nimeni nu mai este îngrijorat de asta”.

Cu siguranţă există o luptă pentru influenţă care are loc în Asia Centrală, China ”curtând” de asemenea regiunea. China a ţinut un summit cu statele din Asia Centrală la începutul verii, cu câteva luni înainte ca preşedintele SUA Joe Biden să se întâlnească cu liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului în septembrie, ca parte a primului summit prezidenţial al ”C5+1”, format lansat în 2015. Grupul s-a angajat să-şi extindă cooperarea economică şi de securitate.