Rusia încearcă să plaseze un prezumtiv spion rus în fruntea misiunii OSCE din Serbia

Un diplomat rus rechemat de la Bruxelles pe fondul unei epurări a spionilor de către autoritățile belgiene a fost nominalizat pentru a conduce misiunea de la Belgrad a celui mai mare organism de securitate din Europa, a constatat o anchetă comună a RFE/RL și a mai multor instituții media europene.

Moscova l-a nominalizat pe Dmitri Iordanidi, un fost șef adjunct al misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Bosnia-Herțegovina, cu o experiență profundă în Balcani, pentru a conduce misiunea organizației în Serbia, arată documente interne ale OSCE obținute de RFE/RL.

Candidatura sa vine în contextul în care, în ultimii ani, Statele Unite și guvernele europene au acuzat din ce în ce mai mult Rusia de activități „răuvoitoare” în întreaga regiune acoperită de organismul regional de securitate format din 57 de țări și cu sediul la Viena.

Iordanidi, în vârstă de 55 de ani, este unul dintre cei 20 de diplomați ruși care au părăsit în liniște Bruxelles-ul în 2023 din cauza acuzațiilor Serviciului belgian de securitate de stat (VSSE) că erau spioni care lucrau sub acoperire, potrivit unei liste întocmite de serviciile de informații belgiene și autentificate independent de trei surse de informații occidentale, se arată în ancheta comună a RFE/RL, a site-ului de știri EUobserver, cu sediul la Bruxelles, a cotidianului belgian De Morgen, a săptămânalului belgian Humo și a cotidianului francez Le Monde.

O sursă din serviciile de informații a numit epurarea spionajului o „ocazie de a ne goli sertarul” în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Deși guvernul belgian nu publică listele diplomaților acreditați în țară, iar misiunea diplomatică a Rusiei la Bruxelles nu publică numele personalului său, RFE/RL a verificat independent prezența mai multor diplomați ruși expulzați în Belgia în 2023.

Diplomații ruși, care nu au fost identificați public până acum, au fost presupuși în listă ca fiind afiliați Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR) sau direcției sale de informații militare, cunoscută sub numele de GRU.

Iordanidi, pe care lista serviciilor de informații belgiene îl identifică ca fiind afiliat SVR, este singurul diplomat dintre cei 20 care nu a fost declarat persona non grata, potrivit unei surse din serviciile de informații. Sursa a declarat că Rusia l-a rechemat pe Iordanidi după ce Belgia a comunicat că Iordanidi va fi declarat persona non grata dacă Moscova nu îl recheamă.

Acum, Moscova încearcă să îl readucă pe Iordanidi în OSCE, organizația multilaterală cu sediul la Viena care, până la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a jucat un rol central în monitorizarea agresiunii ruse în Ucraina și în încercarea de mediere între Moscova și Kiev.

Potrivit documentului obținut de RFE/RL, Iordanidi a fost menționat ca unul dintre cei opt candidați nominalizați pentru șefia misiunii OSCE în Serbia, în urma termenului limită de depunere a candidaturilor de la 1 decembrie 2024.

Rusia l-a nominalizat, de asemenea, pentru a conduce un birou de programe al OSCE în capitala Kârgâzstanului, Bișkek, și pentru aceeași funcție în capitala Kazahstanului, Astana.

OSCE a precizat într-o declarație trimisă prin e-mail că recrutarea pentru toate cele trei posturi este încă în curs și că nu poate comenta pe această temă, invocând confidențialitatea.

Posturile sunt numite de președintele în exercițiu al OSCE – în prezent ministrul finlandez de externe Elina Valtonen – în consultare cu înalți funcționari OSCE actuali și foști și cu țările gazdă ale misiunilor respective, a declarat purtătorul de cuvânt al OSCE, Alexandra Taylor.

„Urmăm un proces riguros de recrutare pentru toate posturile noastre la OSCE”, a spus Taylor.

Un document intern al OSCE îl arată pe Dmitry Iordanidi, care a fost expulzat din Belgia, drept candidat la conducerea biroului OSCE din Kazahstan.

Oficialii și guvernele occidentale au acuzat Moscova că acționează ca un sabotor al OSCE și că abuzează de politica consensuală a organizației, inclusiv în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei – acum cel mai mare și mai sângeros din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Rusia a criticat OSCE ca fiind „reformatată pentru a deveni un apendice al NATO și al UE”.

În urma investigațiilor RFE/RL privind presupusa influență a serviciilor secrete ruse asupra OSCE, adunarea parlamentară a organizației, care facilitează dialogul între statele membre, a cerut conducerii OSCE „să inițieze discuții relevante și controale de securitate pentru a elibera organizația de influența distructivă a Rusiei”.

Rusia și-a trimis anterior diplomații expulzați de statele UE pentru presupus spionaj la ambasada sa din Serbia, unde președintele Aleksandar Vucic a încercat să mențină legăturile tradițional puternice ale Belgradului cu Rusia, a arătat o investigație RFE/RL din martie 2023.

Nici Iordanidi, nici Ambasada Rusiei la Bruxelles nu au răspuns la solicitările de comentarii. VSSE, de asemenea, nu a răspuns la o cerere de comentarii.

Călătorii în Balcani

În urma invaziei Rusiei din 2022 în Ucraina, sute de diplomați ruși au fost expulzați de guvernele Statelor Unite și UE, inclusiv cei detașați la misiunea diplomatică a Rusiei în Belgia și la misiunea diplomatică a UE la Bruxelles.

Printre aceștia s-a numărat Aleksandr Studenikin, care a fost expulzat de UE pentru „acțiuni ilegale și perturbatoare”, dar a reapărut în calitate de observator electoral OSCE pentru alegerile parlamentare și locale din decembrie 2023 din Serbia, potrivit unei investigații RFE/RL.

Amprenta publică a lui Iordanidi în capitala belgiană a fost neglijabilă, deși acesta pare să fi sosit la un moment dat în 2023 într-o pauză geografică de la o carieră diplomatică înrădăcinată în mare parte în Balcani.

Înregistrările disponibile publicului arată că, din 2009, a fost primul secretar politic al Ambasadei Rusiei la Sarajevo și, câțiva ani mai târziu, șeful biroului OSCE din Banja Luka, centrul administrativ al entității sârbe din Bosnia, Republika Srpska.

În mai 2013, Iordanidi a stat între președintele rus Vladimir Putin și ministrul de externe Serghei Lavrov în timpul întâlnirii acestora cu președintele de atunci al Serbiei, Tomislav Nikolic, la reședința de vară a președintelui rus din orașul balnear Soci din sudul țării. Vucic, la acea vreme ministru al apărării și prim-viceprim-ministru al Serbiei, a fost și el prezent.

Iordanidi a devenit ulterior șef adjunct al Misiunii OSCE în Bosnia și Herțegovina la Sarajevo și se pare că a părăsit acest post la un moment dat spre a doua jumătate a anului 2022 sau începutul anului 2023.

O sursă OSCE care a vorbit sub rezerva anonimatului și-a amintit că Iordanidi a părăsit Sarajevo pentru Belgia, iar una dintre sursele de informații contactate pentru acest raport a declarat că a sosit în 2023 și a plecat sub presiune în același an.

Reporterii nu au putut găsi nicio dovadă din surse deschise cu privire la detașarea lui Iordanidi la Ambasada Rusiei din Bruxelles în timpul scurtei sale șederi acolo, un contrast puternic față de perioada petrecută cu OSCE în Bosnia și Herțegovina, unde a acordat interviuri frecvente și a avut apariții publice.

O mare parte din activitatea sa publică anterioară în cadrul OSCE în Balcani a fost legată de probleme de mediu și de promovarea libertăților civile.

Bazele de date scurse de la guvernul rus – cum ar fi înregistrările rezidențiale, de vehicule și fiscale – analizate de RFE/RL nu reflectă nicio legătură clară pe hârtie între Iordanidi și serviciile secrete ruse. Cu toate acestea, o fac în cazul altor ruși incluși pe lista neagră în cadrul epurării spionilor belgieni în care a fost implicat Iordanidi.

Oamenii GRU la Bruxelles

Printre ceilalți 19 diplomați ruși de pe lista de presupuși spioni a serviciilor de informații belgiene, alături de Iordanidi, se numără Aleksandr Kovalchuk, care a fost în mod oficial consilier la Ambasada Rusiei din Bruxelles.

Înregistrările rezidențiale care au făcut obiectul unor scurgeri de informații arată că adresa de domiciliu înregistrată a lui Kovalchuk este Ulitsa Narodnogo Opolcheniya 50 din Moscova, aceeași adresă cu Academia Militară a Ministerului rus al Apărării. Academia este cunoscută drept „Conservatorul GRU” – un acronim care se referă la direcția de informații militare a Rusiei.

Pe lista presupușilor diplomați spioni se află și Serghei Cherepanov, care a ocupat funcția de secretar adjunct la Ambasada Rusiei din Bruxelles. Documente divulgate de guvernul rus arată că acesta a lucrat anterior la Academia Forțelor de Rachete Strategice din Moscova și a fost înregistrat la o adresă legată de unitatea militară 46179, specializată în supravegherea seismică și infrasonică prin intermediul sateliților din cadrul Direcției principale 12, responsabilă de securitatea nucleară.

Adresa de reședință a unui alt diplomat rus expulzat, Dmitri Zamogilnykh, care făcea parte din personalul tehnic al ambasadei, este legată de unitatea militară 92154, o divizie a forțelor speciale GRU.

Între timp, unul dintre diplomații expulzați, Serghei Gudilin, a fotografiat o instalație militară din apropierea capitalei belgiene, conform datelor publice disponibile pe contul său din aplicația de fitness Strava.

În iulie 2021, acesta a postat pe contul său Strava o fotografie a stației radar Bertem, parte a rețelei de control al traficului aerian din Belgia, care furnizează date radar armatei belgiene.

Solicitările trimise la adresele de e-mail ale lui Kovalchuk, Cherepanov, Zamogilnykh și Gudilin au rămas fără răspuns.

Represiunea Belgiei a dus în total la expulzarea a 20 de presupuși spioni ruși, potrivit listei, care se adaugă celor 48 de expulzări anterioare ale membrilor delegațiilor ruse la UE și NATO.

„Belgia dorește să mențină relații diplomatice normale cu Rusia, dar nu poate permite ca aceste relații să fie abuzate în scopuri de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului belgian de Externe, Pierre Steverlynck.

Amenințări în evoluție

În timp ce țările europene au expulzat în mod colectiv peste 700 de diplomați ruși – inclusiv presupuși spioni – de când Rusia a lansat invazia sa din 2022 în Ucraina, experții occidentali avertizează că amenințarea Moscovei evoluează.

„Am văzut… o diminuare pentru o vreme a capacității [serviciilor de informații rusești] de a desfășura operațiuni de informații răuvoitoare în țările noastre, dar aceasta a fost reconstituită”, a declarat James Appathurai, un înalt oficial NATO specializat în războiul hibrid, într-un interviu acordat EUobserver.

Appathurai a declarat că Rusia și-a mutat atenția asupra recrutării online, înrolând din ce în ce mai mult bande criminale și persoane fizice pentru sabotaj.

„Acești recruți de multe ori nici nu realizează pentru cine lucrează”, a spus Appathurai. „Ei pun în aplicare acte de incendiere, deraieri de trenuri, chiar și atacuri asupra proprietăților unor politicieni – toate acestea în timp ce serviciile secrete ruse trag sforile din umbră.”

Revista germană Der Spiegel a relatat luna trecută că anchetatorii germani suspectează că o serie de incidente de vandalism auto în țară au fost finanțate de un client rus și executate de complici de nivel inferior sub pretextul activismului pentru climă.

Procurorii din orașul Ulm din sudul Germaniei au declarat că patru suspecți au fost reținuți în legătură cu peste 100 de incidente de vandalism în care a fost folosită spumă întărită pentru a bloca țevile de eșapament ale mașinilor. Printre suspecți se numără nativi din România, Serbia și Bosnia.

În ianuarie, prim-ministrul polonez Donald Tusk a acuzat Rusia că plănuiește atacuri teroriste împotriva unor ținte nespecificate utilizând aeronave, după două incidente separate în care colete DHL au luat foc în Lituania și, respectiv, în Marea Britanie.

„Nu voi intra în detalii, pot doar să confirm validitatea temerilor că Rusia plănuia acte de terorism aerian, nu numai împotriva Poloniei, ci și împotriva companiilor aeriene din întreaga lume”, a declarat Tusk într-o conferință de presă.

Moscova a negat în repetate rânduri acuzațiile guvernelor occidentale privind implicarea sa în atacuri teroriste, inclusiv incendieri, otrăviri și atacuri asupra unor persoane din Occident.