Rusia minimalizează impactul Holocaustului asupra evreilor și respinge apărarea de către Germania a Israelului la Curtea Internațională de Justiție

În cadrul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Kremlin, Maria Zaharova, a criticat ceea ce ea a catalogat drept „sprijinul neîngrădit” al Berlinului pentru Israel și a acuzat Germania că ignoră în mod sistematic suferința minorităților europene ne-evreiești, în special a popoarelor slave din Uniunea Sovietică de atunci, care au fost masacrate în timpul Holocaustului, relatează Times of Israel.

Ministerul de Externe al Israelului a răspuns printr-o scurtă declarație duminică târziu, mulțumind Germaniei „pentru sprijinul său fără echivoc și pentru poziția sa față de pretențiile nefondate ale Africii de Sud” și criticând comentariile purtătorului de cuvânt ca fiind o „denaturare a Holocaustului” și „dăunătoare pentru victime și supraviețuitori „.

„Se pare că Germania a uitat încă o dată că, în conformitate cu Rezoluția A/RES/60/7 a Adunării Generale a ONU și cu alte câteva instrumente internaționale, Holocaustul este definit ca fiind persecuția și exterminarea în masă a persoanelor reprezentând diferite grupuri etnice și sociale de către naziști. Există, de asemenea, Declarația de la Berlin a OSCE care stabilește necesitatea de a promova importanța respectării tuturor grupurilor etnice și religioase fără nicio distincție. Rezoluția ONU, adoptată în 2005 pentru instituirea Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului la 27 ianuarie, a subliniat impactul evreilor în timpul genocidului, menționând că acesta „a dus la uciderea unei treimi din poporul evreu, alături de nenumărați membri ai altor minorități”, a spus Zaharova.

„Berlinul persistă în refuzul său de a recunoaște crimele naziste împotriva poporului nostru drept genocid”, a declarat Zaharova, citând refuzul Berlinului de a plăti despăgubiri victimelor ne-evreiești ale asediului de aproape doi ani și jumătate al Leningradului din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Organismele de anchetă și instanțele rusești au adunat un volum mare de dovezi care expun crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise de trupele celui de-al Treilea Reich în diferite regiuni ale țării noastre”, a adăugat Zaharova.

„Germania a depășit alte țări din Uniunea Europeană în apărarea zeloasă a regimului [de la Kiev], care a făcut din glorificarea complicilor naziști un principiu cheie al politicii interne și externe”, a afirmat ea, referindu-se la sprijinul acordat de Berlin Ucrainei în fața invaziei Rusiei din 2022.

Liderii Rusiei au încercat în repetate rânduri să justifice invazia lor în Ucraina ca fiind o luptă împotriva neonazismului, deși nu a prezentat dovezi care să susțină acest lucru și în ciuda faptului că președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este evreu.

„Toate acestea duc la concluzia că, în contextul procedurilor în curs de desfășurare la Curtea Internațională de Justiție, Berlinul a decis să scoată în evidență problema Holocaustului, punând-o deoparte de toate celelalte aspecte ale actelor sale istorice vinovate împotriva umanității. Mai mult, refuză să o privească într-o manieră holistică. În schimb, Berlinul își ajustează perspectiva după cum consideră potrivit pentru a se potrivi considerațiilor sale de moment”, a susținut Zaharova.

Guvernul Germaniei a respins cu vehemență acuzațiile aduse de Africa de Sud la instanța supremă a ONU la începutul acestei luni, ca și cum Israelul ar fi comis un „genocid” în Gaza, avertizând împotriva „instrumentalizării politice” a acuzației.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, a declarat la 12 ianuarie că Israelul „se apără” după atacul „inuman” al Hamas din 7 octombrie, când teroriștii au devastat comunitățile din sudul țării, ucigând aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și răpind 253 de persoane către Gaza.

Măsura permite Germaniei să își prezinte propriul caz în fața instanței, potrivit căruia Israelul nu a încălcat convenția privind genocidul și nu a comis sau nu a intenționat să comită genocid. Germania nu pretinde că este afectată din punct de vedere juridic de cazul Africii de Sud și, prin urmare, nu are nevoie de permisiunea CIJ pentru intervenția unei terțe părți.

În calitate de semnatar al Convenției privind genocidul din 1948, Germania are dreptul de a se alătura cazurilor și de a-și prezenta argumentele cu privire la acest caz. Convenția a fost adoptată în urma uciderii în masă a evreilor în timpul Holocaustului și definește genocidul ca fiind „acte comise cu intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios”.

Hebestreit a declarat că Germania „intenționează să intervină în calitate de terță parte în audierea principală”, sugerând că Berlinul se va amesteca în procesul principal al Africii de Sud împotriva Israelului, în care instanța ar putea avea nevoie de ani de zile pentru a decide dacă Israelul a încălcat sau nu Convenția privind genocidul.

În consecință, mișcarea nu pare să fi influențat procedurile de la începutul acestei luni – audieri în care Africa de Sud a solicitat un ordin provizoriu din partea instanței care să oblige Israelul să pună în aplicare o încetare a focului. O decizie cu privire la această chestiune mai imediată este așteptată în termen de o lună.

„În lumina istoriei germane și a crimelor împotriva umanității de la Holocaust, guvernul german este deosebit de angajat în Convenția [ONU] privind genocidul”, semnată în 1948 în urma Holocaustului, a declarat Hebestreit.

Echipa juridică a Israelului de la Haga a atacat afirmațiile fundamentale ale acuzațiilor de genocid ale Africii de Sud la Curtea Internațională de Justiție și a încercat să facă găuri în acuzațiile potrivit cărora organele de stat ale Israelului au intenții de genocid împotriva palestinienilor din Gaza în timpul actualului conflict cu Hamas.

Cei șase reprezentanți juridici ai Israelului au afirmat că CIJ nu are jurisdicție asupra plângerilor depuse de Africa de Sud, deoarece acestea se referă la legile conflictelor armate, nu la genocid; au susținut că comentariile incendiare „aleatorii” ale politicienilor israelieni nu reflectă politica stabilită în cadrul organelor de stat care fac politica de război și au insistat asupra faptului că vătămarea pe scară largă a civililor palestinieni în timpul războiului a fost rezultatul utilizării masive de către Hamas a infrastructurii civile în scopuri militare și nu a unor acte de genocid.

De asemenea, au subliniat în profunzime măsurile pe care Israelul le-a luat pentru a avertiza civilii să se evacueze din zonele operaționale ale Forțelor de Apărare ale Israelului și pentru a oferi asistență umanitară civililor palestinieni, inclusiv pentru a facilita înființarea de spitale de campanie în Gaza pentru a ajuta locuitorii din Gaza și a atenua daunele cauzate acestora.

Promițând să distrugă gruparea teroristă după atacul devastator, Israelul a lansat o campanie militară pe scară largă în Gaza, în urma căreia, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas, peste 25.000 de persoane au fost ucise de atunci. Aceste cifre nu pot fi verificate în mod independent și se crede că includ atât civili, cât și membri Hamas uciși în Gaza, inclusiv ca urmare a tirurilor de rachete ale grupului terorist. IDF afirmă că a ucis peste 9.000 de agenți în Gaza, pe lângă cei aproximativ 1.000 de teroriști din interiorul Israelului la 7 octombrie.