Rusia pregăteşte o delegaţie pentru discuţiile cu SUA despre Ucraina luând în considerare „experienţa” Minskului / Dmitri Peskov: Experienţa acordurilor de la Minsk este foarte elocventă

Rusia a început să formeze un grup de negociere pentru discuţiile cu SUA, inclusiv cu privire la războiul din Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de The Kyiv Independent, transmite Agerpres.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au convenit în timpul discuţiei telefonice din ajun să îşi instruiască consilierii să pregătească imediat o întâlnire tete-a-tete, a afirmat Peskov, adăugând că Moscova va lua în considerare experienţa acordurilor de la Minsk la negocierile viitoare.

„Bineînţeles, experienţa acordurilor de la Minsk este foarte elocventă şi vom lua întotdeauna în considerare această experienţă în toţi paşii următori”, a spus el.

Acordurile de la Minsk semnate în 2014 şi 2015 în format de patru – Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania – după ofensivele militare ruse în regiunea Donbas din Ucraina nu au reuşit să aducă însă o pace durabilă.

Moscova a încălcat termenii acestora acordurile, folosindu-le ca pârghie pentru a obţine o mai mare autonomie pentru teritoriile ocupate de Rusia şi menţinându-şi în acelaşi timp influenţa asupra întregii Ucraine, aminteşte publicaţia ucraineană citată.

Peskov a mai spus că Rusia nu a stabilit încă ce ţări ar putea participa la eventualele discuţii şi a confirmat că nu a existat niciun contact cu naţiunile europene pe această temă.

„Deocamdată, nu există nicio viziune privind formatul unui posibil dialog sau proces de negociere”, a spus el. „În ceea ce priveşte participarea Europei, din nou, nu există încă o viziune asupra formatului unui posibil proces de negociere, este prea devreme pentru a vorbi despre asta”, a reiterat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Interfax.

Pe 12 februarie, preşedintele american a avut convorbiri telefonice separate cu preşedintele rus, iar apoi cu cel ucrainean, afirmând ulterior că ambii lideri „doresc să oprească moartea a milioane de oameni în războiul Rusia – Ucraina”.

Zelenski şi Trump au convenit să înceapă să lucreze pentru a pune capăt războiului, potrivit şefului cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andrii Iermak.

Donald Trump a sugerat ulterior că Arabia Saudită ar putea găzdui o viitoare întâlnire a sa cu Vladimir Putin în cadrul eforturilor de a negocia încetarea războiului. Kremlinul nu a confirmat şi nici nu a infirmat sugestia preşedintelui american, afirmând că cei doi şefi de stat au convenit să continue contactele. Rămâne neclar în ce măsură Ucraina va fi implicată în aceste discuţii, notează The Kyiv Independent.

Întrebat de un reporter dacă Ucraina va fi un partener egal în negocierile de pace, Trump a răspuns miercuri seara: „Este o întrebare interesantă” şi a părut să se gândească cu atenţie după care a dat următorul răspuns: „Am spus că nu a fost un război bun în care să intri”, aparent îmbrăţişând poziţia preşedintelui Putin, conform căreia conflictul a fost declanşat din vina naţiunii invadate brutal de către vecinul autoritar, comentează joi analistul Stephen Collinson de la CNN.

În cadrul conferinţei de presă de joi, Peskov a refuzat să răspundă la întrebarea referitoare la cine a iniţiat convorbirea telefonică dintre cei doi preşedinţi şi dacă aceasta a fost prima de la învestirea lui Donald Trump, remarcă la rândul său portalul RBC.ru.

„Toate cerinţele Rusiei sunt bine cunoscute, iar Moscova are o poziţie consecventă”, a subliniat el. Peskov a explicat că partea rusă se aşteaptă la o discuţie cuprinzătoare a tuturor problemelor legate de securitatea în Europa, în special a celor care vizează Rusia. Putin cere Ucrainei cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în toamna anului 2022 în Ucraina – Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie – şi să renunţe la NATO, pe lângă diminuarea armatei şi adoptarea limbii ruse ca limbă de stat.

Conţinutul strategiei liderului de la Casa Albă rămâne opac, dar e perceptibilă graba cu care noul preşedinte american vrea să rezolve conflictul în Ucraina. După câştigurile constante ale armatei ruse pe câmpul de luptă, nu există nicio certitudine că liderul de la Kremlin este la fel de disperat pentru o soluţionare rapidă ca Trump, care visează de mult timp la un Premiu Nobel pentru Pace, scrie analistul CNN.

După cum a declarat miercuri la Bruxelles secretarul american al apărării, Pete Hegseth, speranţele Ucrainei de a-şi recâştiga toate teritoriile pierdute sunt nerealiste. Ceea ce ar putea apărea este o soluţie asemănătoare cu împărţirea Germaniei după cel de-al Doilea Război Mondial: teritoriul ocupat de Rusia rămâne „îngheţat” sub controlul său, iar restul revine Ucrainei – de cealaltă parte a unei frontiere dure – care să rămână o democraţie. Poate că acestei părţi vestice a Ucrainei i se va permite să adere la Uniunea Europeană, aşa cum s-a întâmplat odată cu Germania de Vest. Dar, de data aceasta, trupele americane nu vor fi acolo pentru a asigura libertatea.

„Poziţia SUA cu privire la Ucraina, aşa cum este articulată astăzi, nu ar trebui să surprindă pe nimeni în Europa: este exact ceea ce mi-au spus neoficial surse europene, pe canale secrete, în culise, timp de doi ani: Ucraina de Vest şi Ucraina de Est, ca Germania de Vest şi Germania de Est, dar în acest caz – UE da, NATO nu”, a declarat pentru CNN Nicholas Dungan, fondator şi CEO al CogitoPraxis, o companie de consultanţă strategică din Haga.

Convorbirea amicală a preşedintelui american Donald Trump cu liderul rus Vladimir Putin, care a avut loc fără Ucraina şi Europa, poate semnala că cei doi sunt gata să împartă din nou lumea în sfere de influenţă, concluzionează analistul CNN în comentariul său intitulat „Relaţiile SUA cu Europa nu vor mai fi niciodată la fel după conversaţia lui Trump cu Putin”.

O astfel de soluţie ar evoca o crudă ironie istorică, în opinia acestui analist: Putin, care a urmărit cu disperare din postul său de ofiţer KGB la Dresda dizolvarea Uniunii Sovietice, ar putea fi pe punctul de a crea o nouă Germanie de Est în Europa secolului XXI cu ajutorul Americii.