Rusia riscă un război cu NATO în Marea Neagră, avertizează un fost comandant de top în Europa / Amiralul James Stavridis: NATO va răspunde probabil sprijinind un coridor umanitar pentru transport maritim

Moscova riscă să declanșeze un război direct cu NATO prin interceptarea unor nave în apele internaționale și încercând să impună o strangulare economică a Ucrainei, avertizează un fost comandant suprem al forțelor aliate NATO în Europa.

Fostul amiral american James Stavridis, care a condus forțele alianței pe continent între 2009 și 2013, a declarat pentru Politico că escaladarea tensiunilor pe mare – inclusiv urcarea (unor militari ruși n.trad.), duminică, la bordul unei nave turcești – i-ar putea forța pe partenerii Kievului să intervină pentru a preveni paralizarea economiei Ucrainei, relatează Politico, citată de Rador.

„Acțiunile Rusiei în apele internaționale ale Mării Negre creează un risc real de escaladare într-un război pe mare între NATO și Federația Rusă”, a spus Stavridis. NATO, a continuat el, „nu are de gând să ofere toate armele și banii Ucrainei, doar pentru a vedea Rusia cum îi sufocă economia printr-o blocadă ilegală”.

Marți, Ministerul rus al Apărării a confirmat că au fost trase focuri de avertizare înainte de urcarea la bordul Şükrü Okan, o navă de marfă sub pavilion Palau pe care ministrul de externe ucrainean a identificat-o ca fiind turcească. Ca aspect sensibil, inspecția a avut loc în sud-vestul Mării Negre, în largul coastei Turciei, un membru cu greutate al NATO. Stavridis a declarat că această tactică este „echivalentă cu un act de piraterie”, iar Kremlinul depune eforturi mari pentru a submina comerțul dintre Ucraina și restul Europei.

„Dacă Rusia începe să captureze nave sau încearcă să le țină departe prin intimidare, cred că NATO va răspunde probabil sprijinind un coridor umanitar pentru transport maritim”, a spus Stavridis. Alianța ar putea proteja navele care merg spre și dinspre portul ucrainean Odesa „cu avioane de luptă NATO survolând și posibil nave de război NATO ca escortă”.

Tensiunile din Marea Neagră au escaladat dramatic de când Rusia s-a retras unilateral în luna iulie dintr-un acord pentru cereale sub egida ONU și a avertizat că navele care navighează spre porturile ucrainene ar putea fi considerate drept ținte militare. În replică, Ucraina și-a arătat disponibilitatea de a lua în vizor exporturile rusești de energie printr-un atac cu o dronă maritimă asupra unui tanc petrolier și a declarat că apele din jurul porturilor rusești de la Marea Neagră sunt „zonă cu risc de război” începând cu 23 august.

Ca răspuns la retragerea Rusiei din acordul pentru cereale, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia de „acțiuni periculoase și de escaladare în Marea Neagră”, parțial și cu referire la bombardarea de către Rusia a porturilor ucrainene. NATO a adăugat că „intensifică supravegherea și recunoașterea în regiunea Mării Negre, inclusiv cu avioane de patrulare maritimă și drone”.
Stavridis a susținut că un sprijin din partea membrilor NATO cu ieșire la Marea Neagră, și anume Turcia, România și Bulgaria, ar însemna că „flota rusă de la Marea Neagră ar fi depășită din punct de vedere militar”.

Turcia a cerut Rusiei să se alăture acordului pentru cereale, iar Consiliul de Securitate Națională a declarat că tensiunile din Marea Neagră „nu sunt în beneficiul nimănui”. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar urma să se întâlnească cu Putin la sfârșitul acestei luni, iar comerțul cu cereale ar putea fi pe ordinea de zi.

Până la retragerea Rusiei, s-a crezut că acordul ONU pentru cereale ar garanta că 32,9 milioane de tone de recolte vor pleca în siguranță din porturile Ucrainei de la Marea Neagră, evitând astfel riscul de foamete în țările mai sărace. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că guvernul său va „refuza să prelungească” acordul, alegând, în schimb, să ofere gratuit cereale anumitor țări africane, de la caz la caz.

După această acțiune, forțele armate ale Moscovei au lovit depozitele ucrainene de cereale aflate de-a lungul coastei Mării Negre, distrugând, conform relatărilor, 60.000 de tone de alimente. De asemenea, Rusia a lovit în mod repetat porturile fluviale ucrainene Reni și Ismail, la doar câteva sute de metri de granița cu România, membră NATO, cu rachete care par să aibă ca țintă comerțul cu cereale.

Ministerul Apărării din Moscova a avertizat că „toate navele care navighează în apele Mării Negre către porturile ucrainene vor fi considerate potențiali transportatori de mărfuri militare”.
În ciuda acestui fapt, Kievul a declarat un „coridor temporar” pentru traficul maritim din porturile sale sudice, permițând navelor care au fost blocate în port săptămâni întregi să intre în apele internaționale.

Miercuri, ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a anunțat că o primă navă, o navă de containere sub pavilionul Hong Kong-ului, a pornit la drum, în ciuda amenințărilor din partea Moscovei.

Sursa: Politico/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu