Rusia se apropie de Pokrovsk, un oraş ucrainean-cheie, căutând o poartă de acces pentru viitoare cuceriri teritoriale. Ofiţerii militari ucraineni spun că forţele lor sunt depăşite numeric

Forţele ruse strâng încet laţul în jurul oraşului Pokrovsk din estul Ucrainei, un nod logistic-cheie ale cărui principale linii de aprovizionare sunt ameninţate, la aproape trei ani după ce Moscova şi-a invadat vecinul din vest, relatează Reuters, conform News.ro.

În timp ce Ucraina se încăpăţânează să apere oraşul, încercuirea sau căderea acestuia ar putea pune Rusia într-o poziţie favorabilă pentru a organiza atacuri în mai multe direcţii din est şi pentru a creşte presiunea asupra Kievului într-un moment critic al războiului.

În Pokrovsk, viaţa este sumbră. Potrivit guvernatorului regional, au mai rămas 7.000 de locuitori dintr-o populaţie de 60.000 de oameni înainte de război. Ultimul oficiu poştal s-a închis recent – corespondenţa va fi livrată acum cu un camion blindat. De o parte şi de alta a oraşului, trupele ruse se află în raza de acţiune a artileriei şi a dronelor de pe o autostradă crucială care merge de la est la vest de-a lungul întregii Ucraine, iar majoritatea maşinilor ocolesc acum pe drumuri secundare spre Pokrovsk pentru siguranţa lor.

În ultimele câteva zile, forţele Moscovei au ajuns la principala linie de cale ferată, care vine dinspre cel mai important nod logistic din estul Ucrainei, oraşul Dnipro.

„Situaţia este în general dificilă, inamicul atacă constant pe jos”, a declarat comandantul adjunct al brigăzii de asalt 59 din Ucraina, care luptă pe frontul Pokrovsk. El a cerut să fie identificat prin indicativul său militar, Phoenix, din motive de securitate.

Ofiţerul spune că inamicul dispune de un număr mult mai mare de trupe de infanterie, atacă în grupuri mici dispuse să suporte pierderi extrem de mari şi exploatează cu pricepere peisajul şi condiţiile meteorologice de vizibilitate redusă pentru a se ascunde de drone. „Zi şi noapte înaintează”, a declarat Phoenix pentru Reuters.

Conexiunile rutiere şi feroviare ale Pokrovskului au făcut din acesta un important centru de aprovizionare pentru o mare parte a liniei de front ucrainean, deşi în ultimele luni ameninţarea artileriei şi a dronelor ruseşti a limitat această funcţie.

Michael Kofman, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace din Washington, spune că rutele de tranzit ale Pokrovsk-ului înseamnă că, în cazul în care ar cădea, forţele ruse ar putea să folosească oraşul ca punct de plecare pentru a înainta spre nord sau vest. „Aceasta pregăteşte forţele ruse pentru o potenţială avansare în regiunea Dnipropetrovsk, mai în spate de linia frontului. Construiesc şi repară linii de cale ferată. Îşi pot aduce apoi propria logistică, ceea ce le permite să înainteze mai departe spre vest”, arată expertul.

Regiunea Dnipropetrovsk este o provincie mare a cărei extremitate estică se învecinează cu Pokrovsk, iar trupele ruse se află în prezent la aproximativ 5 km de graniţa sa. Şi ea nu este una dintre cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia, dar pe care nu le controlează în totalitate, precizează Reuters. În contextul în care preşedintele american Donald Trump face presiuni asupra părţilor pentru a ajunge la un acord de pace, ocuparea de către Moscova a unei părţi din această regiune i-ar putea consolida poziţia în viitoarele negocieri.

SCHIMBARE DE TACTICĂ

Viktor Trehubov, purtător de cuvânt al armatei ucrainene, a declarat că ruşii încearcă să ocolească şi să înconjoare Pokrovsk dinspre vest. El atrage atenţia că această strategie diferă de abordarea lor anterioară de a cuceri zonele urbane mari, unde au optat pentru atacuri frontale costisitoare şi lupte de stradă. „Se pare că, poate pentru prima dată, au început să îşi menajeze forţele”, a comentat el.

Trei analişti cu care a vorbit Reuters au declarat că, în cazul în care ar cuceri oraşul, Rusia ar avea două opţiuni principale pentru a avansa pe axa de luptă Pokrovsk. Prima ar fi să înainteze spre vest, în câmpiile slab populate din regiunea Dnipropetrovsk, care sunt slab fortificate şi oferă puţine obstacole naturale sau urbane pe care Kievul să le folosească în apărare. A doua ar fi să se îndrepte spre nord, într-o reţea mai densă de oraşe industriale care ar fi mai greu de străbătut, dar ar permite Moscovei să pună presiune pe Kramatorsk şi Sloviansk, cele mai mari două oraşe rămase sub control ucrainean în regiunea Doneţk din est.

Duminică, preşedintele Volodimir Zelenski l-a numit pe unul dintre cei mai prestigioşi generali ucraineni, şeful forţelor terestre Mîhailo Drapati, la conducerea comandamentului strategic care supervizează o mare parte din linia frontului, inclusiv Pokrovsk. „Este un comandant respectat, iar numirea sa ar putea duce la îmbunătăţirea comenzii şi controlului şi a coordonării între unităţile de pe linia frontului, ceea ce a rămas o provocare pentru Ucraina în ultimul an”, a declarat Rob Lee, senior fellow la Foreign Policy Research Institute, cu sediul în Statele Unite.

Atacurile Rusiei pe frontul de la Pokrovsk sunt conduse în mare parte de grupuri mici de infanterie care folosesc satele şi perdelele forestiere pentru a se adăposti, a explicat purtătorul de cuvânt militar Trehubov.

Phoenix, comandantul adjunct al brigăzii de la Pokrovsk, a declarat că ruşii au început recent să folosească o nouă tactică – trimit escadroane de infanterie formate din trei sau patru oameni care pătrund adânc în teritoriul inamic pentru a prinde în ambuscadă soldaţi şi vehicule ucrainene cu ajutorul minelor antitanc. Cu toate acestea, el a adăugat că, în general, atacurile au devenit ceva mai puţin intense în ultima lună şi că Rusia trage cu mai puţină artilerie decât în urmă cu şase luni.

Pasi Paroinen, analist în cadrul Black Bird Group, cu sediul în Finlanda, crede că Ucraina a întâmpinat dificultăţi în respingerea atacurilor micilor grupuri de infanterie ale Rusiei, deoarece nu dispune de efective proprii suficiente pentru a acoperi în mod cuprinzător liniile frontului. Kievul se confruntă de mult timp cu probleme de recrutare şi mobilizare, iar anul trecut s-a înregistrat o creştere a numărului de soldaţi care dezertează şi fug de încorporarea într-o forţă militară epuizată şi obosită. „Unităţile ucrainene sunt pur şi simplu în criză de infanterie”, a declarat Paroinen.