Rusia şi Ucraina se înfruntă în Consiliul de Securitate pe tema livrărilor de arme

Rusia şi Ucraina s-au înfruntat joi într-o sesiune a Consiliului de Securitate, convocată de Moscova pentru a critica livrările de arme occidentale, în special americane, către Kiev, partea ucraineană afirmând că încearcă doar „să supravieţuiască”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

Reuniunea a început cu un avertisment din partea Înaltului Reprezentant al ONU pentru dezarmare, Izumi Nakamitsu, potrivit căruia „livrările de arme şi muniţii s-au accelerat odată cu contraofensiva forţelor ucrainene”, cerând mai mult „control” din cauza riscului ca armele să fie „deturnate”.

El s-a referit de asemenea la „rapoarte alarmante despre transferuri de arme către forţele ruse pentru a fi utilizate în Ucraina, între care drone de atac şi muniţie”.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina şi până în prezent, Biroul Înaltului Comisariat pentru drepturile omului a înregistrat aproximativ 9.100 de morţi şi 15.800 de răniţi în rândul civililor în Ucraina, în majoritatea cazurilor ca urmare a utilizării „armelor explozive cu efecte pe suprafeţe extinse” în zonele populate, precum atacul rusesc de marţi de la Kramatorsk (estul Ucrainei).

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că aliaţii occidentali s-au transformat într-un fel de „companie militară privată” cu „profituri exorbitante”, cu preţul morţii soldaţilor ruşi în conflict, în timp ce continuă „să acuze” Moscova pentru „tot ceea ce se întâmplă în Ucraina”.

„Occidentul livrează arme, formează batalioane, furnizează informaţii şi autorizează atacuri, dar, în acelaşi timp, spune că nu este implicat în conflict, că este neutru”, a spus el.

Invitat să vorbească în finalul sesiunii, ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghii Kisliţa, a declarat că „Rusia are suficiente arme pentru a ataca Ucraina în orice moment, în timp ce Ucraina nu are mijloacele necesare pentru a se apăra”, astfel încât oprirea fluxului de ajutor militar ar însemna că Rusia ar putea ataca „constant şi fără limite”.

„Faptul că Ucraina primeşte arme nu a fost motivul pentru care trei copii au fost ucişi de Rusia la Kramatorsk. Motivul a fost că Rusia are încă arme şi dorinţa de a ucide”, a afirmat Kisliţa referitor la atacul soldat cu 12 morţi şi 60 de răniţi, potrivit Kievului.

„Îi îndemn pe cei care sunt preocupaţi de transferul de arme către zonele de război să nu uite diferenţa dintre agresor şi cel care luptă pentru supravieţuire”, a adăugat diplomatul ucrainean, atacându-l pe omologul său rus, care a susţinut că eticheta de „agresor” impusă Rusiei nu este de natură „juridică”, ci „politică”.

Reprezentantul SUA, Robert Wood, a denunţat argumentele ruseşti conform cărora sprijinul a 50 de ţări pentru Ucraina reprezintă o „ameninţare” la adresa păcii şi securităţii internaţionale – aceasta fiind şi tema reuniunii -, atrăgând atenţia că Moscova încearcă „să rescrie chiar şi cele mai simple date ale acestui conflict”.

„Ne-am angajat să asigurăm că Ucraina îşi poate exercita dreptul la autoapărare în acest război brutal şi ilegal al Rusiei, lucrând în acelaşi timp pentru a ne asigura că armele livrate de aliaţi nu sunt deturnate în mâini greşite”, a spus Wood.

În această sesiune, Ucraina a fost susţinută de cele aproximativ 10 ţări care au intervenit, între care Franţa şi Marea Britanie, care au solicitat rezolvarea conflictului, în timp ce China, o susţinătoare a Rusiei, a venit cu o reacţie scurtă şi temperată în care a făcut apel la „negocieri, şi nu la confruntare” şi s-a oferit să „faciliteze” pacea.

În acelaşi timp, responsabilul ONU pentru dezarmare a tras un semnal de alarmă în legătură cu „continuarea şi intensificarea atacurilor asupra infrastructurilor critice şi civile” ucrainene, inclusiv energetice, medicale, educaţionale, drumuri şi poduri, şi a adăugat că minele şi fragmentele explozive contaminează terenurile agricole şi împiedică circulaţia.

Rusia a invadat pe scară largă Ucraina la 24 februarie 2022 în ceea ce ea numeşte „operaţiune militară specială”, iar Occidentul şi Kievul – o agresiune neprovocată, nejustificată şi ilegală împotriva unui stat independent, prima de acest gen în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial.