Rusia suportă pierderile de război mai bine decât Ucraina (raport IISS)

Rusia a pierdut 1.400 de tancuri doar în ultimul an, în cadrul invaziei sale din Ucraina, dar a reuşit până acum să facă faţă pierderilor şi se confruntă cu o diminuare mai puţin gravă a personalului său decât Kievul, relevă Institutul Internaţional pentru Studii Strategice (IISS) într-un raport publicat marţi, transmit agențiile Reuters şi AFP, citate de Agerpres.

Amândouă părţile suferă o uzură importantă după aproape trei ani de război, dar economia Moscovei se dovedeşte rezilientă, iar stocurile sale de blindate şi artilerie din epoca sovietică o ajută să ţină pasul, până acum, se arată în raport.

„În timp ce Rusia îşi poate susţine în prezent necesarul de personal al forţelor, există dovezi ce sugerează că Ucraina, care în general a păstrat secretul asupra pierderilor, a suferit o diminuare gravă a personalului său”, afirmă IISS în raportul său anual Military Balance privind forţele armate de pe plan internaţional.

Ucraina „se confruntă cu provocări în managementul forţelor, multe unităţi terestre fiind sub presiune”, indică raportul, la o zi după ce Ministerul ucrainean al Apărării a lansat o campanie de recrutare pentru a atrage tineri cu vârsta între 18 şi 24 de ani în serviciul militar pentru un an.

Forţele ucrainene au menţinut presiunea asupra Rusiei, îngrădindu-i pe vremuri formidabila Flotă a Mării Negre. Dar, deşi Ucraina a primit echipament occidental avansat, acesta „nu a fost întotdeauna în volumul sau însoţit de libertatea de acţiune pe care le-ar prefera Kievul”, menţionează IISS.

Cifrele IISS arată că Rusia a pierdut până acum 4.400 de tancuri de luptă principale de la invazia din februarie 2022 şi a renunţat la calitate în favoarea cantităţii, recurgând la blindate stocate din anii 1960.

„Echipamentele rămase în depozite ar putea permite Rusiei să susţină rata actuală de pierderi pe termen scurt, dar un număr semnificativ din aceste platforme vor necesita o înnoire profundă şi costisitoare”, mai atenţionează institutul.

Potrivit IISS, războiul a devenit scopul primordial al guvernului preşedintelui rus Vladimir Putin, care se asigură că ritmul şi amploarea acestuia nu afectează stabilitatea internă şi nici nu determină Occidentul să adopte o poziţie mai dură.

„Dar dificultăţile pe care le impun un război major şi sancţiuni severe sunt în prezent cronice şi cumulative, nu sunt acute şi nu provoacă crize”, conchide raportul.