Rusia vrea ca NATO să dezavueze promisiunile de aderare făcute Ucrainei la Bucureşti în 2008

Rusia vrea ca NATO să dezavueze promisiunea din 2008 de a acorda Ucrainei într-o zi calitatea de membru al alianţei militare conduse de SUA, iar ca Ucraina să fie de acord cu neutralitatea, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, dar nici un simplu refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient pentru Rusia, a adăugat ea.

„Este de remarcat faptul că un refuz de a accepta Kievul în NATO nu este suficient. Alianţa trebuie să dezavueze promisiunile de la Bucureşti din 2008”, a insistat Zaharova, într-un răspuns la o întrebare adresată de Reuters. „Altfel, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a adăugat ea.

Zaharova a indicat că Ucraina trebuie să revină la poziţia din 1990, a declaraţiei sale de suveranitate faţă de Uniunea Sovietică, în care Kievul afirma că va deveni un stat permanent neutru, nu va participa la blocurile militare şi nu va deţine arme nucleare.

Ceea ce trebuie să facă Ucraina este să se întoarcă la originile propriei sale statalităţi şi să urmeze litera şi spiritul documentelor”, a spus Zaharova.

„Aceasta ar fi cea mai bună garanţie a securităţii sale”, a apreciat ea, adăugând că nici apartenenţa la NATO şi nici intervenţia occidentală „sub pretextul unui contingent de menţinere a păcii” nu ar putea oferi Ucrainei o astfel de securitate.

La summitul de la Bucureşti din 2-4 aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât şi Georgia se vor alătura alianţei defensive conduse de SUA – însă fără a formula o invitaţie clară şi fără să stabilească un calendar.

Declaraţia s-a dorit a fi un compromis care să apropie poziţiile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele ţări, şi Franţa şi Germania, care se temeau că ar putea irita Rusia, comentează Reuters.

Rusia s-a referit în repetate rânduri la extinderea post-sovietică a NATO, şi în special la ambiţiile autorităţilor de la Kiev de a-şi vedea ţara în NATO, drept motiv pentru războiul din Ucraina. NATO respinge acest punct de vedere, insistând că este o alianţă defensivă care în ultimii trei ani a ajutat Kievul să lupte împotriva invaziei Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin este de părere că, de la încheierea Războiului Rece, Statele Unite au ignorat cu aroganţă preocupările legitime ale Rusiei cu privire la extinderea NATO, care a fost creată în 1949 pentru a oferi securitate colectivă pentru un grup de ţări occidentale împotriva Uniunii Sovietice.

Reuters a relatat în noiembrie 2024 că Putin este deschis să discute despre un acord de pace în Ucraina cu preşedintele american Donald Trump, dar exclude să facă orice concesii teritoriale majore şi insistă ca Kievul să renunţe la ambiţiile de a adera la NATO.