Russiagate-ul din UE lovește extrema dreaptă germană / Un deputat AfD este presat să spună dacă a primit sau nu plăți de la o rețea pro-rusă

Scandalul Russiagate din Europa ar putea fi pe cale să facă prima victimă politică.

Într-o scrisoare obținută de POLITICO, liderii partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) fac presiuni asupra unui deputat pentru a mărturisi cu privire la informațiile din presa cehă potrivit cărora acesta ar fi acceptat 25 000 de euro de la o rețea pro-rusă care încearcă să influențeze opinia publică europeană înaintea alegerilor europene din iunie.

Scrisoarea îl îndeamnă pe deputatul Petr Bystron, care este purtătorul de cuvânt al AfD pentru politică externă în Bundestag, să trimită o declarație scrisă conducerii partidului până joi la ora 14.00, în care să detalieze orice implicare în această schemă.

În timp ce scrisoarea nu precizează consecințele în cazul în care Bystron spune că a luat banii, deputatul AfD Maximilian Krah a declarat pentru ziarul german Welt că Bystron nu va avea voie să apară la mitingurile partidului până când „acuzațiile în cauză nu vor fi clarificate”.

Bystron a declarat pentru ziarele locale Funke Group că „nu a acceptat niciun ban pentru a susține poziții pro-ruse” și a cerut ca oficialii cehi din domeniul securității să furnizeze dovezi.

Scrisoarea adresată lui Bystron este primul semn al unor consecințe politice semnificative ale așa-numitului scandal Russiagate, în care politicieni din mai multe țări europene – dintre care niciunul nu a fost numit de autorități – sunt acuzați că au primit plăți de la o rețea media pro-rusă numită Vocea Europei pentru a susține teme de discuție ale Kremlinului, inclusiv despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Acuzațiile privind plățile către politicienii UE, făcute publice pentru prima dată de ministerul de externe al Cehiei săptămâna trecută și, de atunci, confirmate de prim-ministrul Belgiei, citând concluziile serviciilor de informații, par să confirme temerile că Moscova folosește mijloace sofisticate pentru a influența opinia publică din UE înainte de alegerile pentru Parlamentul European care vor avea loc peste mai puțin de trei luni.

„Europa este foarte vulnerabilă la influența rusă, așa că trebuie să lucrăm mai mult la rezistența noastră”, a declarat miercuri la Bruxelles Jan Lipavský, ministrul ceh al afacerilor externe, în fața reporterilor.

Politicienii europeni, inclusiv șeful blocului liberal Renew din Parlamentul European, au cerut o anchetă imediată asupra activităților Vocea Europei, o companie susținută de Rusia care a filmat anterior un talk-show în interiorul clădirii Parlamentului European, în care au fost invitați oameni de extremă dreapta și eurosceptici.

Pagina de Facebook a Vocii Europei a devenit indisponibilă pe 31 martie, iar canalul său de YouTube a devenit indisponibil pe 3 aprilie. Cu toate acestea, contul său X, care este marcat cu o bifă aurie rezervată „organizațiilor oficiale”, a ieșit în evidență la 1 aprilie cu o declarație în care a denunțat, printre altele, „defăimarea” de către „ONG-urile finanțate de Soros”.

Potrivit unui proiect de document văzut de POLITICO, grupul Renew, legat de președintele francez Emmanuel Macron, va prezenta săptămâna viitoare amendamente legale în Parlament care, printre alte măsuri, propune interzicerea utilizării facilităților Camerei în scopul subminării „valorilor UE sau în scopul diseminării de informații ostile de către regimurile autoritare”.

Rusia își intensifică activitatea

Până în prezent, Bystron este singurul politician european care a fost legat nominal de aceste acuzații. Potrivit rapoartelor din mass-media, care citează informări ale oficialilor cehi de contrainformații, oficialii cehi sunt în posesia unei înregistrări audio în care Bystron poate fi auzit acceptând o plată în schimbul prestării de servicii pentru Vocea Europei. Până miercuri seară, Bystron nu a răspuns solicitării POLITICO de a face comentarii.

Vorbind pentru presa germană, Bystron a cerut serviciilor de securitate cehe să prezinte „presupusa înregistrare audio”.

Partidul AfD al lui Bystron, care, potrivit sondajului POLITICO, se situează la 18%, este cunoscut pentru punctele sale de vedere dure anti-imigrație, anti-europene și pro-Kremlin. De exemplu, a criticat sprijinul occidental pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia.

Sute de mii de germani au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva extremei drepte în februarie, după ce au apărut informații că AfD plănuia să prezinte un plan de „remigrație”, în cadrul căruia străinii ar fi fost trimiși în masă înapoi în țările lor de origine.

AfD este doar unul dintre cele câteva partide din Europa cu opinii pro-ruse. Printre altele se numără Fidesz din Ungaria, Raliul Național din Franța, Liga din Italia și Smer din Slovacia.

În perioada premergătoare alegerilor europene din iunie, Rusia își intensifică încercările de a influența opinia publică și, acolo unde este posibil, de a se infiltra în instituțiile blocului comunitar. Un cetățean sârb care are legături cu agenția de informații FSB a Rusiei a vizitat Parlamentul European în octombrie anul trecut ca parte a acestor eforturi, potrivit unei informări a serviciilor de informații occidentale consultate de POLITICO.

Sancțiunile UE în curs de elaborare

În urma demersului de la Praga de a sancționa Vocea Europei, politicienii UE lucrează la ideea unei sancțiuni la nivel de bloc împotriva grupului – posibil ca parte a unui al 14-lea pachet de măsuri al UE împotriva Rusiei, a declarat Lipavský, adăugând că o propunere cehă ar fi „însoțită de dosarul care oferă dovezi”.

„În acest război cibernetic cu Rusia, trebuie să acționăm ca unul singur”, a declarat Dita Charanzová, vicepreședintele Parlamentului pentru securitate cibernetică. | Alexis Haulot /EP

În timp ce mai mulți diplomați europeni s-au declarat în favoarea sancționării Vocea Europei, o propunere oficială în acest sens nu a fost încă înaintată reprezentanțelor naționale. Orice capitală poate propune ca sancțiunile naționale să fie extinse la nivelul UE, dar procedurile nu sunt publice. Emiterea unei sancțiuni la nivelul UE poate dura de la două săptămâni, în unele cazuri excepționale, până la câteva luni.

„În acest război cibernetic cu Rusia, trebuie să acționăm ca un singur om”, a declarat Dita Charanzová, vicepreședinte al Parlamentului European pentru securitate cibernetică. „Este în mod clar un semnal negativ dacă un stat membru sancționează o organizație pentru dezinformare, iar noi, în calitate de UE, nu suntem capabili să dăm curs acestei sancțiuni.”

Peter Stano, purtător de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă, care elaborează sancțiuni la nivelul UE la cererea țărilor membre, a declarat că astfel de procese sunt „confidențiale și nu este de competența noastră să comentăm sau să ne antepronunțăm public”.

În urma invaziei rusești în Ucraina în 2022, UE a luat măsuri pentru a interzice în câteva zile mass-media rusești de stat RT și Sputnik. În ultimii doi ani, blocul a impus, de asemenea, sancțiuni organizațiilor susținute de Kremlin care se află în spatele campaniilor de dezinformare, precum InfoRos, Institutul Diasporei Ruse și organizația non-profit ANO Dialog.

Ministrul francez de externe, Stephane Sejourné, a declarat marți că Franța va face presiuni pentru sancțiuni europene împotriva celor care vând dezinformare, pentru a contracara amenințarea online tot mai mare a Rusiei la adresa alegerilor.

„Rusia recurge … la minciuni și la manipularea opiniilor noastre publice, în special prin finanțarea interferențelor, promovarea de media false și acuzarea Ucrainei”, a declarat Sejourné în cadrul unei conferințe de presă susținute marți la Paris.