Rzeczpospolita: Serbia vrea corectarea graniței cu Kosovo. Învingător în acest demers poate fi Vladimir Putin

La întâlnirea neformală a miniștrilor afacerilor externe ai UE, care are loc la Viena, pentru prima dată apare tema posibilei corectări a graniței, numită și schimb de teritorii între Serbia și Kosovo. Pristina ar urma să fie de acord cu cedarea unei părți locuite de sârbi, primind în schimb poate de la Belgrad o bucată de la graniță locuită de albanezi, scrie influentul cotidian polonez Rzeczpospolita, citat de Rador.

Aceasta este ideea președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, care dorește foarte mult normalizarea relațiilor cu Kosovo, normalizare fără de care nu are șanse să intre în UE. Bruxelles-ul nu este de acord să acorde acest statut țărilor care au conflicte deschise de graniță. Vucic numește situația actuală „conflict înghețat”.

„Într-o zi cineva va vrea să-l dezghețe și atunci va fi război. Or, nimeni nu vrea război” – a afirmat liderul sârb acum câteva zile la forumul de la Alpbach organizat de austrieci.

L-a secondat liderul Kosovo. „Dorim calmarea vecinilor noștri, a membrilor UE și a altor state din lume, pentru a nu se teme de un eventual acord de pace între Kosovo și Serbia, chiar dacă rezultatul lui ar fi corectarea granițelor. Nu ar fi nici primul, nici ultimul astfel de caz, dacă miza este găsirea unei soluții pașnice” – a spus Hashim Thaci.

Ambele țări au foarte mare nevoie de acest acord. Fără el nu au șanse de aderare în UE, nici în NATO. Kosovo este recunoscut de 111 state, dar nu este recunoscut de circa cinci membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia și Cipru), din care toate – în afară de Cipru – sunt și membre NATO. Nu putem decât să aplaudăm această idee, dacă nu ar exista posibile repercursiuni serioase.

Urmează o hartă a regiunii balcanice respective: „Considerații privind schimbul de teritorii între Serbia și Kosovo” cu următoarele texte:

– Serbiei ar putea să-i revină extremitatea de Nord a Kosovo locuită de sârbi. Cel mai mare oraș al regiunii este împărțit de-a lungul râului Ibar, într-o parte sârbă și una albaneză,
– Kosovo ar putea primi Valea Preșevo, unde marea majoritate a locuitorilor o constituie albanezii
„Eu sper într-un acord de pace durabil între Serbia și Kosovo. El trebuie acceptat de ambele părți, dar nu poate încălca de asemenea stabilitatea în regiune” – ne-a spus Tanja Fajon, eurodeputată slovenă, vicepreședinta fracțiunii social-democrate în PE. În opinia însă multor politicieni și experți, orice schimbare de teritorii în această regiune va avea consecințe negative.

„În ziua următoare ar cere același lucru sârbii bosniaci. În scurt timp, majoritatea albaneză din Kosovo s-ar adresa Tiranei pentru anexarea Kosovo la Albania” – spune pentru „Rz” Milan Nic, expert la institutul german DGAP. Se știe că UE este divizată în această problemă. Cât de mult, se va vedea abia la întâlnirea de la Viena. Adversari vechi ai acestei soluții sunt Germania și Marea Britanie.

Diplomații britanici și britanica aflată în fruntea diplomației Uniunii, Catherine Ashton, în anul 2013 au avut o influență uriașă asupra sârbilor, pentru a semna declarația de recunoaștere a Kosovo fără nicio condiție suplimentară. Numai că nu au mers până la capăt cu această declarație.
Acum însă, cu toate că nu există încă un mandat al Uniunii în această problemă, Bruxelles-ul pare a fi favorabil ideii lui Vucic.

La aceeași întâlnire de la Alpbach s-a pronunțat Johannes Hahn, comisarul Uniunii pentru problemele politicii de vecinătate și negocieri extinse. „Vorbim de o rezolvare bilaterală, care nu ar putea servi ca model pentru alții” a dat asigurări politicianul austriac. În cuvintele sale se putea auzi un pragmatism tipic pentru Viena: atâta timp cât nu se poate altfel, trebuie acceptată această variantă, pentru ca UE să nu-și piardă influența în Balcanii de Vest.

„Este datoria noastră să avem grijă de țările europene, să nu le lăsăm unor terțe țări” – a spus Hahn. Deocamdată încă nu s-a pronunțat public Federica Mogherini, înalt reprezentant pentru problemele politicii externe și de securitate ale UE. Neoficial se aude însă că și ea ar putea fi favorabilă acestei soluții. Mandatul ei expiră peste un an și ar dori să lase în urmă unele realizări concrete.

Miza este nu doar regiunea. „Pe lângă Belgrad, un mare câștigător ar fi Putin” – constată Milan Nic. Aceasta este opinia multor experți și politicieni, care se tem că un precedent recunoscut în plan internațional ar putea sluji Kremlinului pentru legitimitatea anexării Crimeii, Abhaziei, Osetiei de Sud și Transnistriei.

În favoarea soluționării problemei dintre sârbi și kosovari se pronunță în mod surprinzător Washingtonul. Săptămâna trecută, John Bolton, consilierul președintelui Trump pentru problemele securității naționale a anunțat că SUA nu se opun unei înțelegeri privind schimbarea granițelor. „Până acum, pe această temă s-a pronunțat critic Departamentul de Stat. Pentru prima dată am auzit opinia Casei Albe. Se vede clar că ea vrea ca problemele locale să fie lăsate spre rezolvare celor de la nivel local” – spune Nic.

În schimb, temeri geopolitice mai au deja numai Germania și Marea Britanie și încă un grup de alte state ale Uniunii. Un sprijin pentru Berlin este scrisoarea foștilor înalți reprezentanți pentru problemele Bosniei și Herțegovinei, care au cerut Federicăi Mogherini să nu fie de acord cu schimbul de teritorii. „Cunoaștem Europa și UE într-atât de mult, încât să știm că o pace durabilă se poate asigura numai atunci când învățăm să trăim în societăți multinaționale. Și nu atunci când începem să trasăm granițe de-a lungul liniilor etnice” – au scris Carl Bildt, Paddy Ashdown și Christian Schwarz-Schilling. Și au atras atenția că o astfel de înțelegere ar amenința Bosnia și Herțegovina.

 (Sursa Rador, Traducerea: Maria Stanciu)

Sursa FOTO: Enciclopedia britanică