Să fii sau nu student în UE: Cum a afectat Brexit opțiunile tinerilor din România / INTERVIU cu Adina Cristescu, manager Edmundo-Educativa

Contrar așteptărilor, în anul pandemic 2020-2021 opțiunile liceenilor pentru alegerea unei facultăți în străinătate au crescut semnificativ, în locul unei stagnări sau scăderi așa cum previzionau specialiștii, susține Adina Cristescu, manager Edmundo, parte a grupului Educativa*, care a vorbit în proiectul ENTR despre preferințele și criteriile adolescenților din România în privința studiilor universitare.

Principalele idei din interviu:

• Tinerii se lasă cel mai adesea atrași de relația profesor-student mult mai apropiată decât în România și de programele de studii inedite pe care în România nu le pot urma.
• Să studiezi aplicat spectacolele de circ, victimele infracțiunilor, cancerul ori psihologia pozitivă și bunăstărea emoțională sunt doar câteva dintre domeniile pe care adolescenții le pot studia în universitățile din Uniunea Europeană, dar nu și în România.
• Se întâmplă acest lucru pentru că mediul universitar românesc alocă foarte puține resurse umane și financiare pentru cercetare și studiu aplicat, la fel cum alocă resurse infime pentru dotarea laboratoarelor din diferite domenii.
• Totodată, când își aleg facultățiile pe care vor să le urmeze, tinerii din România se uită mai ales la poziția pe care universitatea din care fac parte acestea o ocupă în topurile mondiale, apoi la costurile pe care studiul le implică și, nu în ultimul rând, la posibilitatea acestora de a beneficia de un internship sau de a se angaja part time.
• Apoi, dacă până nu demult Marea Britanie conducea detașat topul țărilor pe care adolescenții români le alegeau pentru a-și urma studiile universitare lucrurile s-au schimbat semnificativ după Brexit, atunci când împrumutul pus la dispoziție de Guvernul britanic pentru viitorii studenți s-a închis pentru români, fondurile de burse au scăzut, iar taxele de școlarizare au crescut rapid până la 12.000 de lire/an.
• Așadar, astăzi, primele opțiuni ale tinerilor români sunt bifate în universități din Olanda, Danemarca, Italia și Germania, datorită accesibilității acestora din punct de vedere financiar comparativ cu alte state UE.
• O altă surpriză bifată de adolescenții români este numărul în creștere al celor care vor să se întoarcă în România după finalizarea studiilor universitare în țările Uniunii Europene: Comparativ cu anii precedenți, cu 8% mai mulți tineri susțin că vor reveni în România după absolvirea facultății.

Reporter: Care sunt facultățile din Uniunea Europeană din topul preferințelor tinerilor din România? De ce?

Adina Cristescu: Dacă până în 2020 principala destinație de studiu pentru tinerii din România a fost Marea Britanie, în 2021 observăm o schimbare în topul preferințelor de studiu ale acestora. O dată cu anunțarea BREXIT-ului, am observat că studenții care apelează la serviciile EDMUNDO preferă țări mai accesibile din punct de vedere financiar precum Olanda, Danemarca, Italia, Germania. Acest lucru se datorează faptului că tinerii din UE nu mai au acces la beneficiile existente ante-BREXIT: nu mai pot accesa împrumutul guvernamental pus la dispoziție de guvernul britanic, taxele de școlarizare au crescut până la 12.000 lire/an, iar fondurile de burse au scăzut.

Rep.: Cum arată oferta de studii din UE comparativ cu cea din România?

A.C.: Atunci când ne raportăm la ofertele de studiu ale universităților din UE vs. cele din România trebuie să avem în minte faptul că universitățile internaționale pun la dispoziția studenților săi un număr mult mai mare de programe de studiu. Ca și exemplu, în medie, o universitate din UK sau Olanda oferă peste 100 de programe de studiu diferite, pe când în România media este de 30-40. Apoi, ce trebuie menționat este că cei care aleg să studieze în străinătate au acces la o serie de specializări pe care nu le pot găsi în România. Spre exemplu, o parte din universitățile partenere EDMUNDO oferă programe de Robotică, Cibernetică, Astronomie, Criminologie, Aeronautică Design și Ilustrație, Digital Marketing etc.. Nu în ultimul rând, instituțiile educaționale internaționale pun un mare accent pe facilitățile pe care le pun la dispoziția studenților: de la laboratoare de studiu cu investiții de milioane de euro la profesori recunoscuți la nivel mondial, chiar premiați Nobel.

Rep.: Ce ne lipsește nouă, în România, comparativ cu facultățile din UE? Și ce avem în plus față de universitățile din UE?

A.C.: Din experiența noastră de peste 13 ani și a celor peste 10.000 de tineri care au reușit să studieze în străinătate cu ajutorul EDMUNDO, sunt observate două diferențe majore: prima este distanța între mediul academic și studenți, iar cea de-a doua constă în lipsa investițiilor din zona de tehnologie și învățare practică. În sistemul educațional din România există în continuare o distanță foarte mare între profesori și studenți. Sistemele vestice educaționale pun la dispoziția studenților programe de mentorat, sesiuni individuale de discuții constante pentru a-i ajuta în parcursul lor de formare personal și profesional. De asemenea, la nivel european, universitățile investesc anual bugete considerabile în modernizare, dotări tehnologie, crearea de spații de învățare care să se muleze pe nevoile studenților. Un exemplu este Coventry University, care din 2017 până în 2022 va investi 430 de milioane de lire în campusul său. Totuși, în ultimii ani, în urma colaborării mediului privat românesc și a mediului academic internațional, în România au început să se dezvolte facultăți care aduc în țară modelul educațional vestic, iar asta nu poate decât să ne bucure. EA – The Entrepreneurship Academy dezvoltată în parteneriat cu Team Academy Olanda, Academia Europeană pentru Asistenți Medicali care are ca partener educațional Coventry University din UK, BISM- Bucharest International School of Management care oferă programe de licență în parteneriat cu Abertay University din Scoția sunt doar trei exemple.

Rep.: Dați-ne câteva exemple de domenii de studii care se regăsesc în programele facultăților din UE, dar nu și în programele din România.

A.C.: Universitățile internaționale pun mare accent pe varietate și diversitate, înțelegând nevoile specifice ale tinerilor. Astfel, nu e de mirare că acestea vor avea programe de studiu care nu se găsesc în România. Câteva exemple, pentru programele de licență, cu o durată de 3-4 ani sunt: Circus Performance, Viticultura, Hair and Make-up, Animal Husbandry, Surf Technology, Ethical Hacking dar si programe foarte specifice precum Cancer Studies, Positive Psychology and Well Being, Victimology and Criminal Justice, Ecotechnology dar și Peace and Conflict Studies.

Rep.: Care sunt principalele criterii după care liceenii din România își aleg o facultate în Europa?

A.C.: În general, tinerii români care aleg o facultate în străinătate au în minte 3 criterii importante:

• poziția universității în topurile internaționale;
• costurile asociate studiului unui program internațional (taxe de școlarizare, costuri de trai – chirie, consumabile, timp liber etc.);
• posibilitatea de a avea un internship pe durata studiilor sau chiar un job part time.

Rep.: În ce proporție tinerii români care studiază în străinătate se mai întorc în România după absolvirea facultății?

A.C.: Din păcate, nu avem o situație clară a celor care pleacă la studii în străinătate și se întorc după finalizarea studiilor. Însă, în urma feedback-ului primit de la aplicanții EDMUNDO, deveniți între timp studenți internaționali, am observat anul acesta o creștere a celor care își doresc să revină în țară după finalizarea studiilor. În urma unui studiu realizat intern pe studenții EDMUNDO, în 2020 10% din repondenți au răspuns că vor reveni în țară să pună în aplicare ceea ce au învățat, iar în 2021 procentul a crescut până la 18%.

Rep.: Care sunt facultățile de pe băncile cărora ies cei mai mulți viitori șomeri? Cu ce facultăți absolvite îți este greu să îți găsești un loc de muncă? Cu ce facultăți e ușor?

A.C.: Asta da întrebare dificilă, mai ales dacă ne raportăm la universitățile internaționale unde, rata de angajabilitate la un an după absolvire variază între 70% și 90%. Iar dacă asta pare surprinzător, trebuie menționat că totul se datorează modelelor educaționale după care se formează studenții, care sunt axate pe nevoile pieței și pe practică. Fie că vorbim de stagii de practică de minimum 6 luni, internship-uri oferite de partenerii universității (care pot fi plătite), posibilitatea de a lua o pauză între anul 2 și 3 pentru a lucra în domeniu, mentoratul cu profesorii sau cursurile practice pe care le au, acestea cresc șansele de angajare imediat după absolvire, indiferent de domeniu.

Rep.: A schimbat pandemia COVID-19 opțiunile adolescenților în alegerea unei facultăți? S-au schimbat preferințele? Cum?

A.C.: Întrebarea a apărut de foarte multe ori în mintea celor interesați de segmentul educațional, în 2020 și 2021. Dacă în 2020, la momentul anunțării măsurilor prin care Marea Britanie va ieși din UE și a contextului pandemic, ne așteptam să existe o scădere semnificativă a interesului față de studiul în străinătate, am avut, de fapt, o surpriză. În anul universitar 2020/2021, a crescut numărul tinerilor care au apelat la serviciile EDMUNDO pentru a fi admiși la o universitate internațională, fiind anul în care am ajutat cei mai mulți studenți să studieze în străinătate, în cei 13 ani de activitate.

Rep.: Tot ce trebuie să știe un tânăr în momentul în care își alege viitoarea facultate.

A.C.: În momentul în care un tânăr se gândește la viitoarea lui facultate este important să știe măcar cu aproximație domeniul pe care și-ar dori să-l studieze și să profeseze. Știm, uneori pentru elevii de liceu pare a fi o decizie copleșitoare și de asta este bine să știe că pe piața din România există enorm de multe opțiuni de consiliere vocațională calificate și profesioniste, așa cum sunt și serviciile oferite de Opțiuni de Carieră. Dupa ce își aleg domeniul de studiu este recomandat să exploreze cât pot de mult oportunitățile pe care le au: să viziteze evenimentele educaționale (așa cum este RIUF- The Romanian International University Fair), să participe la workshop-uri care-i ajută să-și formeze o bază minimă de competențe în direcția pe care vor să o studieze și, nu în ultimul rând, să studieze ofertele educaționale pe care le au la dispoziție în România sau în străinătate. Discuția cu părinții legată de decizia de studiu și aspectele financiare este esențială, pentru că aceștia sunt până la urmă susținătorii principali ai tinerilor. Dacă decizia este de a studia la o universitate în străinătate, atunci e bine de știut de către aceștia că au suportul 100% gratuit oferit de EDMUNDO pentru a-și maximiza șansele de a fi admiși la facultatea dorită.

*Edmundo este un serviciu gratuit, parte a grupului Educativa, care oferă tinerilor români informații, consiliere și asistență pentru admiterea la instituții de învățământ superior din Europa, Asia, SUA și Canada.

sursa foto deschidere: Pexels; sursa foto interior: Facebook/ Adina Cristescu