„Să vedem cine va pleca”: Impasul prezidenţial din Georgia se apropie de punctul critic

Toţi ochii din Georgia sunt aţintiţi asupra elegantului Palat Orbeliani din secolul al XIX-lea din Tbilisi, unde se apropie un moment decisiv. Cine va ocupa sălile sale pe 29 decembrie? Duminică, preşedinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zourabichvili, ar trebui să predea cheile succesorului său, Mihail Kavelaşvili, un fost jucător de fotbal devenit politician de extremă dreapta, susţinut de partidul de guvernământ Visul Georgian, care capătă accente din ce în ce mai autoritare. Însă Zourabichvili, al cărei rol de preşedinte este ceremonial, dar care a devenit un lider simbolic al opoziţiei, insistă că nu pleacă din funcţie şi consideră guvernul ilegitim, relatează The Guardian, transmite News.ro.

Zourabichvili a postat recent o fotografie a decoraţiunilor de Anul Nou de la reşedinţa prezidenţială, care includea un tren mare. „Au pus un tren în faţa Palatului Orbeliani”, a scris ea pe Facebook, adăugând: „Să vedem cine va pleca”.

În replică, Irakli Kobahidze, prim-ministrul Georgiei şi preşedintele Visului Georgian, a ameninţat că Zourabichvili se va confrunta cu consecinţe juridice, dacă va alege să rămână în funcţie. „Să vedem unde va ajunge, în spatele gratiilor sau în afara lor”, a declarat el la o conferinţă de presă susţinută la Tbilisi în această săptămână.

Confruntarea dintre guvern şi preşedinte a aruncat ţara într-o criză politică, al cărei rezultat ar putea modela traiectoria Georgiei pentru anii următori, pe măsură ce aceasta este trasă între Rusia şi Occident. Chiar şi pentru Georgia – o ţară mică aşezată în munţii Caucazului şi cu o istorie turbulentă de oscilaţii între aspiraţii democratice şi perioade de represiune dură – acestea sunt vremuri extraordinare, marcate de proteste în masă şi de o incertitudine crescândă.

INCERTITUDINE

Thomas de Waal, membru senior al thinktank-ului Carnegie Europe şi expert în regiune, a declarat: „Nu cred că cineva ştie ce se va întâmpla în continuare. Se pare că ne îndreptăm spre o fază de escaladare. Niciuna dintre părţi nu va da înapoi pe termen scurt”.

În ultimele trei săptămâni, zeci de mii de oameni au ieşit aproape zilnic în stradă la Tbilisi şi în alte oraşe din Georgia pentru a protesta împotriva partidului de guvernământ şi a orientării sale tot mai antiliberale şi mai pro-Moscova.

Partidul de guvernământ, care se află la putere din 2012, a fost fondat de controversatul oligarh Bidzina Ivanişvili, care a făcut avere în Rusia în anii 1990. Vineri, acesta a fost sancţionat de SUA pentru „subminarea viitorului democratic şi euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federaţiei Ruse”.

Scânteia iniţială a protestelor, care s-au răspândit în societate în rândul generaţiilor şi al claselor sociale diferite, a fost un discurs recent al conducerii Visului Georgian, care a anunţat decizia sa de a suspenda negocierile de aderare la UE. Această decizie a provocat indignare în Georgia, unde până la 80% dintre cei 3,8 milioane de locuitori susţin aderarea la UE.

DERIVE AUTORITARISTE

Cu toate acestea, tensiunile din ţară au crescut de luni de zile. Visul Georgian a câştigat un scrutin parlamentar controversat în octombrie. Mulţi georgieni cred că rezultatele au fost falsificate, observatorii electorali internaţionali exprimându-şi îngrijorarea cu privire la presiuni, intimidare şi cumpărarea de alegători. Opoziţia, condusă de Zourabichvili, a respins rezultatele ca fiind incorecte şi a solicitat noi alegeri.

Poliţia a recurs tot mai mult la forţă şi intimidare în încercarea de a dispersa mitingurile, arestând demonstranţi şi membri ai opoziţiei. Mulţi georgieni au fost îngroziţi de nivelul de violenţă îndreptat împotriva jurnaliştilor şi protestatarilor, iar în cadrul elitei ţării au început să apară semne de fisură.

Mai mulţi ambasadori georgieni de rang înalt au demisionat în semn de protest, iar sute de funcţionari publici şi personalităţi militare au făcut publice scrisori de condamnare a deciziei de suspendare a negocierilor de aderare la UE, deşi nu au existat dezertări notabile din partidul de guvernământ.

CINE ESTE NOUL PREŞEDINTE PE CARE ŞI-L DOREŞTE GUVERNUL

După alegerile parlamentare, partidul de guvernământ l-a numit pe Mihail Kavelaşvili preşedinte, o mişcare care a marcat sfârşitul ultimei instituţii politice independente din Georgia care nu se afla sub controlul Visului Georgian.

Kavelaşvili, un fost atacant din Premier League pentru Manchester City, a apărut ca un agitator ultranaţionalist după ce a fost ales în parlament în 2016.

Kavelaşvili este considerat în general ca fiind un om de paie controlat de miliardarul Bidzina Ivanişvili, fondatorul partidului Visul Georgian.

Foştii coechipieri îşi aduc aminte de Kavelaşvili, acum în vârstă de 53 de ani, ca fiind un băiat liniştit şi modest, dar acum el este cunoscut pentru retorica sa antioccidentală înflăcărată şi pentru atacurile la adresa opoziţiei.  Protestatarii şi-au râs de Kavelaşvili pentru lipsa unei diplome universitare, ceea ce l-a descalificat anterior pentru a candida la conducerea Federaţiei Georgiene de Fotbal.

El a fost, de asemenea, un susţinător proeminent al controversatei legi privind „agenţii străini”, o legislaţie considerată de tip rusesc, care a fost adoptată în cele din urmă de parlamentul georgian pe fondul unor proteste în masă în luna mai. Legislaţia a fost etichetată drept o „lege rusă” de către critici, care o aseamănă cu cea introdusă de Kremlin cu un deceniu înainte pentru a reduce la tăcere disidenţa politică în mass-media şi în alte sectoare ale societăţii.

DOI PREŞEDINŢI ÎN CONTRAST

Contrastul dintre Kavelaşvili şi Zourabichvili nu ar putea fi mai puternic. Născută la Paris în 1952, Zourabichvili este descendenta unei familii care a fugit din Georgia după ce Uniunea Sovietică a cotropit ţara în 1921. Iniţial aleasă la preşedinţie în 2018 cu sprijinul Visului Georgian, ea a apărut de atunci ca unul dintre cei mai vocali critici ai partidului.

„Zourabichvili este vocea Georgiei europene. Pentru mulţi, ea este ultima putere legitimă”, a declarat profesorul Korneli Kakacia, directorul thinktank-ului Institutul pentru Politici Georgiene din Tbilisi. O bună parte din rezultatul impasului prezidenţial va depinde de răspunsul Occidentului şi de faptul dacă acesta va continua să o recunoască pe Zourabichvili ca lider legitim, a subliniat expertul.

În timpul unui discurs recent la Bruxelles, Zourabichvili a cerut UE să preseze guvernul condus de Visul Georgian să organizeze noi alegeri. Dar mulţi din Georgia şi din afara ei se tem că o Europă deja fracturată politic, în care liderii se confruntă cu crize interne, s-ar putea să nu aibă voinţa de a contesta Visul Georgian.

„Dacă suntem sinceri, Europa nu s-a ridicat până acum la înălţimea momentului. Până acum, Europa a întâmpinat provocarea la jumătatea drumului. Acolo unde georgienii au luptat zi şi noapte, europenii au fost lenţi să se trezească şi lenţi să reacţioneze”, le-a spus recent Zourabichvili europarlamentarilor.

ALIAŢII VISULUI GEORGIAN

Visul Georgian nu a stat degeaba şi şi-a găsit propriii aliaţi în Europa sub forma Ungariei şi Slovaciei – ambele ţări având lideri populişti, favorabili Rusiei. Cele două ţări central-europene au blocat luna aceasta un pachet de sancţiuni propuse de UE împotriva unor oficiali georgieni de rang înalt.

De asemenea, au existat zvonuri conform cărora Visul Georgian speră să beneficieze de a doua preşedinţie Trump, care ar putea fi mai puţin concentrată asupra drepturilor omului.

Pentru a menţine presiunea asupra Visului Georgian, deputatul olandez Reinier van Lanschot a îndemnat principalele state membre ale UE, precum Germania, Franţa şi Polonia, să mobilizeze alte ţări din bloc pentru a impune sancţiuni bilaterale directe împotriva guvernului georgian. „Principalul lucru este să menţinem impulsul. În caz contrar, Georgia ar putea deveni o dictatură”, a declarat Van Lanschot pentru The Guardian.

CE POATE FACE ZOURABICHVILI

Deocamdată, următorii paşi ai lui Zourabichvili rămân doar o presupunere.

Două surse care au vorbit recent cu ea au declarat că aceasta încă îşi cântăreşte opţiunile. Printre acestea s-ar număra forţarea poliţiei să o scoată fizic din palatul prezidenţial sau organizarea unui miting de masă în faţa palatului în ziua învestirii noului preşedinte şi înfiinţarea unui birou paralel.

Mai sigur este că vor avea loc noi proteste, care probabil vor fi urmate de represiuni în forţă.

„Dacă Visul Georgian doreşte cu adevărat să rămână la putere, am putea asista la o escaladare din partea lor, ceea ce este riscant pentru toată lumea”, a declarat De Waal. El a descris acest lucru ca fiind „scenariul belarus”, referindu-se la miile de protestatari din Belarus care au fost arestaţi, unii torturaţi şi ulterior închişi în 2020 şi 2021 în timpul unei represiuni brutale a preşedintelui autocrat Aleksandr Lukaşenko.

„Una din părţi va trebui să cedeze, în cele din urmă”, spune expertul.

SANCŢIUNI AMERICANE PENTRU IVANIŞVILI

Statele Unite l-au sancţionat vineri pe miliardarul georgian Bidzina Ivanişvili, fost prim-ministru, considerat liderul de facto al ţării, afirmând că acesta subminează democraţia şi permite Rusiei să profite de breşele pe care le creează.

Ivanişvili, care a făcut avere de miliarde în Rusia în domeniul metalelor şi telecomunicaţiilor în anii 1990, a fost vârful de lance al îndepărtării Georgiei de Occident şi a acuzat agenţiile de informaţii străine că încearcă să împingă ţara în război cu Rusia. Criticii spun că, sub conducerea partidului său Visul Georgian, ţara a devenit mai autoritară şi pro-Moscova.

Potrivit Reuters, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat vineri că Washingtonul îl sancţionează pe Ivanişvili pentru „subminarea viitorului democratic şi euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federaţiei Ruse”. Blinken a mai spus că Ivanişvili a pus în aplicare „acţiuni sau politici care subminează procesele sau instituţiile democratice din Statele Unite sau din străinătate” spre profitul Rusiei.

Sancţiunile  îngheaţă orice active americane aparţinând lui Ivanişvili.

REACŢII

Imediat, prim-ministrul Irakli Kobahidze a calificat măsura drept „şantaj” şi a afirmat că este „răsplata” pentru că Ivanişvili a protejat Georgia de război. El a repetat afirmaţiile aliaţilor lui Ivanişvili potrivit cărora miliardarul a fost supus de facto sancţiunilor SUA timp de ani de zile, ceea ce Washingtonul neagă.

În schimb, agenţia de ştiri Interpress din Georgia l-a citat pe Ghiorghi Vaşadze, lider al Mişcării Naţionale Unite, din opoziţie, care a declarat că salută sancţiunile împotriva lui Ivanişvili. „Lupta poporului are rezultatele sale”, a spus Vaşadze. „Întreaga lume vede protestul poporului georgian, iar acesta este un succes serios al acestui protest”, a adăugat opozantul.

Şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat mişcarea SUA, spunând că Ivanişvili „este efectiv conducătorul din Tbilisi şi face totul pentru a preda Georgia sub controlul lui Putin. „Pierderea oricărei ţări din regiunea noastră, distrugerea democraţiei pentru o ţară şi răspândirea influenţei criminale a Rusiei reprezintă o ameninţare la adresa întregii regiuni şi a tuturor popoarelor sale”, a scris Zelenski pe Telegram.

La 18 decembrie, SUA au sancţionat deja mai mulţi oficiali ai Ministerului de Interne georgian pe care i-au acuzat de complicitate în reprimarea protestatarilor.

Visul Georgian a declarat, în schimb, că se aşteaptă ca relaţiile cu SUA să se îmbunătăţească în timpul viitoarei administraţii a preşedintelui ales Donald Trump.

Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, şi continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene. Rusia şi Georgia nu au relaţii diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008. Cu câteva luni mai înainte, la summitul NATO de la Bucureşti, Georgia şi Ucraina ceruseră să adere la alianţă, dar au fost refuzate, pentru că nu a fost un consens între lideri în acest sens, în special din cauza împotrivirii Franţei şi Germaniei. În aceste condiţii, invitat, Vladimir Putin a acceptat să vină la Bucureşti şi să stea de vorbă cu liderii NATO, în marja summitului. De fapt, a făcut-o ca să-şi accentueze ameninţările că nu va accepta extinderea NATO. Şi ca să demonstreze că vorbeşte serios, peste cinci luni a intervenit în Georgia sub pretextul că îşi apără cetăţenii din regiunile separatiste proruse. Acum, cu toată situaţia complicată de la Tbilisi, Moscova susţine că nu intervine în Georgia, deşi mulţi experţi pun schimbarea de atitudine a Visului Georgian pe seama unei temeri că ţara ar putea împărtăşi soarta Ucrainei.