Sabia cu două tăișuri a deciziei CCR privind compunerea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte. DNA ar putea ataca deciziile definitive de achitare a unor inculpați precum Alina Bica sau judecătoarea Gabriela Bîrsan

Decizia Curții Constituționale (CCR) din noiembrie – care a declarat nelegală compunerea completurilor de 5 judecători (C5) de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) din 2014 încoace și care a condus la eliberarea în masă a unor condamnați celebri precum Elena Udrea, Alina Bica sau Dan Șova – ar putea avea un efect de bumerang asupra inculpaților achitați definitiv în aceeași perioadă și ale căror sentințe de achitare nu au ieșit din termenul legal de 30 de zile de depunere a contestației în anulare.

Într-un răspuns oficial pentru G4Media.ro, DNA a comunicat că nu a primit încă motivările deciziilor de achitare în dosarul Bica-Simu și în dosarul Bîrsan în care fosta șefă a DIICOT și fosta judecătoare ICCJ au fost achitate definitiv de C5-uri compuse nelegal. DNA a precizat că în aceste dosare termenul legal de depunere a contestațiilor în anulare nu a fost depășit.

”Până în acest moment, Direcției Naționale Anticorupție nu i-au fost comunicate hotărârile referitoare la persoanele menționate în cererea dvs. (Alina Bica și judecătoarea Bîrsan – n.r.). Prin urmare, cele două dosare se află în termenul de contestare prevăzut de lege”, este răspunsul DNA pentru G4Media.ro.

Potrivit legii, sentințele definitive pot fi atacate prin contestație în anulare pe motiv de compunere nelegală a completului de judecători doar în termen de 30 de zile de la comunicarea sentinței definitive motivate. În noiembrie, CCR a decis că toate C5-urile de la ICCJ din 2014 până la data deciziei CCR au fost compuse nelegal în sensul că aveau în compunere un judecător membru de drept în loc ca toți cei 5 magistrați din complet să fie trași la sorți.

Elena Udrea, de exemplu, a primit motivarea deciziei de condamnare din iunie abia în jurul datei de 10 decembrie 2018, astfel încât a fost în termenul legal de depunere a contestației în anulare. Așa s-a ajuns ca pe 21 decembrie, instanța să îi admită în principiu contestația în anulare și să dispună suspendarea executării pedepsei. Așa s-a ajuns la eliberarea ei din penitenciarul din Costa Rica, chiar înainte de Crăciun.

La fel, în cazul Alinei Bica. Ea a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender și a primit mită de la soția acestuia. Dosarul lui Ovidiu Tender fusese instrumentat chiar de Alina Bica în 2005 când era procuror de execuție în cadrul DIICOT. Bica a făcut contestație în anulare pe motiv de compunere nelegală a C5-ului de la ICCJ și, pe 21 decembrie 2018, instanța supremă a admis în principiu contestația ei în anulare și a suspendat executarea pedepsei. Așa a fost eliberată și ea din penitenciarul din Costa Rica, alături de Elena Udrea. Pe 21 ianuarie 2019, instanța va lua în discuție pe fond contestația în anulare a Alinei Bica. Potrivit unor surse judiciare, cel mai probabil, instanța va anula sentința din iunie anul trecut și va decide rejudecarea apelului pe relația Bica-Tender.

Numai că, în același dosar, Alina Bica a fost achitată definitiv pentru capetele de acuzare de abuz în serviciu și favorizarea fostului ministru PDL al Economiei, Adriean Videanu. În calitate de șefă a DIICOT, Bica l-ar fi ajutat pe Videanu să scape de sechestrul asigurător asupra unor acțiuni la Titan Mar în dosarul Romgaz. Bica și Videanu fuseseră achitați și la fond pentru aceste acuzații.

Avocatul Cristian Ene a declarat pentru G4Media.ro că DNA ar fi putut să atace decizia definitivă de achitare prin depunerea unei contestații în anulare pe motiv de compunere nelegală a C5-ului de la ICCJ, însă nu ar fi făcut-o din două motive. În primul rând, DNA ar fi ieșit din termenul legal de 30 de zile de depunere a contestației în anulare de la comunicarea sentinței motivate. ”Și nici nu sunt elemente care să determine susținerea unei contestații în anulare și rejudecarea apelului pe relația Bica-Videanu în condițiile în care ei au fost achitați cu motivarea ”fapta nu există” atât la fond, cât și la apel, adică de 8 judecători ai ICCJ”, a explicat pentru G4Media.ro avocatul lui Adrian Videanu, Cristian Ene.

Altfel stau lucrurile însă în alt dosar al Alinei Bica, cel cu omul de afaceri Horia Simu și fostul șef al Fiscului, Șerban Pop. În acest al doilea caz, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată definitiv, iar Simu și Pop au fost condamnați la câte 5 ani de închisoare, tot de către un C5 al ICCJ compus nelegal (potrivit CCR). Simu și Pop au formulat deja contestații în anulare și, la sfârșitul lui decembrie, instanța supremă le-a admis în principiu cererile și a dispus suspendarea executării pedepsei. Într-un răspunsul pentru G4Media.ro, DNA spune că deocamdată nu i-a fost comunicată motivarea și că este în termenul legal de depunere a unei contestații în anulare pentru a putea ataca sentința definitivă de achitare a Alinei Bica în acest dosar.

La fel și în cazul în care judecătoarea Gabriela Bîrsan (acum pensionară), soția fostului magistrat român la CEDO, Corneliu Bîrsan și alți magistrați de la ICCJ, printre care șefa Secției de contencios administrativ, Alina Corbu, au fost achitați definitiv pentru presupuse infracțiuni de corupție, tot de către un C5 al ICCJ compus nelegal. Și în cazul lor, DNA a comunicat G4Media.ro că nu a primit încă motivarea deciziei de achitare și că se află în termenul legal de depunere a contestației în anulare.

În mai 2018, un C5 al ICCJ (compus nelegal, potrivit CCR) a dispus achitarea definitivă pentru acuzații de corupție a judecătorilor instanței supreme, Gabriela Bîrsan, Iuliana Pușoiu, Corina Corbu și Anton Pandrea, a avocaților Radu și Claudia Gherbovan Silinescu și a omului de afaceri Gabriel Chiriac. Gabriela Bîrsan a fost președintele Secției de Contencios a ICCJ și este soția fostului judecător român la CEDO, Corneliu Bîrsan. Anton Pandrea a fost șeful Secției Penale a ICCJ. Claudia Gherbovan Silinescu este nepoata fostului general SIE Tudor Silinescu, fost consilier al premierului Adrian Năstase.

Deși ICCJ a dispus achitarea judecătorilor, atât la fond, cât și la apel, în dosar există numeroase probe care ridică mari semne de întrebare privind sentința, după cum a arătat G4Media.ro aici.

În esență, acuzațiile DNA se refereau la faptul că judecătoarele Bîrsan și Pușoiu ar fi primit diverse cadouri ca să favorizeze firmele omului de afaceri Gabriel Chiriac în procesele de la ICCJ. Afaceristul i-ar fi plătit judecătoarei Pușoiu, prin intermediul avocaților Gherbovan Silinescu, o excursie în Malaezia și o petrecere la Marriott. Omul de afaceri i-ar fi plătit și judecătoarei Bîrsan bilete de avion până la Stuttgart, o petrecere la Moulin Rouge în Paris, o poșetă Channel, pantofi și ar fi pus apartamentul lui din Paris, timp de 2 luni, la dispoziția fiului judecătoarei. În schimb, judecătoarea Bîrsan l-ar fi favorizat în procese ceea ce a condus, de exemplu, la faptul că una dintre firmele omului de afaceri nu a mai fost nevoită să plătească către Fisc aproape 1.300.000 de lei taxe. Judecătorii Pandrea și Corbu erau acuzați că le-ar fi avertizat pe colegele lor, Pușoiu și Bîrsan, că sunt interceptate de DNA după ce chiar magistratul Pandrea a emis autorizația de interceptare.

Magistrații care au dispus achitarea au ajuns la concluzia că avocații Silinescu, apărătorii omului de afaceri Gabriel Chiriac, i-au plătit judecătoarei Bârsan biletele de avion la Stuttgart în septembrie 2011. Există facturi achitate de avocata Gherbovan Silinescu pentru judecătoarea Bârsan. Cu toate acestea, instanța a achitat-o pe judecătoare pentru infracțiunea de primire de foloase necuvenite întrucât procurorii nu ar fi dovedit legătura dintre primirea banilor și încălcarea actului de serviciu în folosul omului de afaceri Gabriel Chiriac.

”Deși <<primirea>> – ca și element material al infracțiunii, este dovedită prin probele administrate, aceasta nu vizează foloase necuvenite, întrucât nu s-a demonstrat existența vreunei legături între achiziționarea biletelor de avion și rezoluția din 17.08.2010 aplicată de inculpata Bîrsan în dosarul nr.6827/1/2010, sau cu îndeplinirea oricărei alte îndatoriri de serviciu a inculpatei Bîrsan Gabriela Victoria”, a arătat instanța de fond în motivarea deciziei de achitare.

În cazul judecătorilor Pandrea și Corbu, instanța a ajuns la concluzia că nu sunt probe privind favorizarea făptuitorului, deși procurorii au înregistrări cu judecătoarea Iuliana Pușoiu care susținea că a fost avertizată de colegii ei, Pandrea și Corbu, că este interceptată. Mai mult, una dintre persoanele cu care vorbea Pușoiu a confirmat interceptările în cadrul procesului.

”Convorbirile telefonice şi înscrisurile aflate la dosarul cauzei se coroborează şi cu declaraţiilor martorilor Arhip Cornelia, Trestianu Viorica, Măniguţiu Nicolae şi Bărbulescu Lidia.

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, martora Arhip Cornelia a confirmat „că într-o convorbire telefonică, înainte de a pleca în excursia din Malaezia, Puşoiu Iuliana i-a spus că a auzit de la Corbu Corina că ar avea urmărit telefonul, ea, Bîrsan Gabriela Victoria şi Gherbovan Silinescu Claudia”.

Mai precis, martora a afirmat că inculpata Corina Corbu i-a spus inculpatei Puşoiu Iuliana că a aflat de la Pandrea Anton despre ascultarea telefoanelor”, se arată în concluziile scrise ale procurorilor.

Cu toate acestea, Instanța a considerat că există o singură sursă a informației potrivit căreia magistrații Pandrea și Corbu le-ar fi avertizat pe colegele lor, Pușoiu și Bîrsan, și anume doar Iuliana Pușoiu. Instanța a apreciat că inculpata nu era credibilă în convorbirile interceptate întrucât știa că este monitorizată și spunea special astfel de lucruri la telefon ca să-și preconstituie probe în apărare.

Foto: Alina Bica. Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea