Sabia – simbolul păcii islamice / Ce înseamnă transformarea Hagiei Sofia în moschee

Pe sabia pe care o avea în mână Ali Erbaș (șeful Diyanet) când a oficiat prima rugăciune în Sfânta Sofia după 86 de ani, semiluna este gravată de trei ori. Acestea semnifică:

• Uniunea turcilor într-un singur stat Turan
• Cucerirea pământului de către turci
• Uniunea islamului

Pregătirile planificate au fost respectate cu sfințenie. Turcii au știut că toată lumea a fost cu ochii pe ei, moment important de a arăta ceea sunt: cuceritori. Că Turcia s-a reîntâlnit cu ”măreția” iar toate deciziile lor sunt suverane.

Bucuria, euforia transformării bisericii în moschee are reverberații puternice în societatea turcă. Toată suflarea (manipulată de ani de zile considerăm noi) consideră Ayasofia (cum îi zic turcii) simbolul Istanbulului și al Turciei. Un monument simbol câștigat prin război. Și ce ar fi mai plăcut pentru această națiune decât de a o transforma în moschee?

• Constantinopolul va fi cucerit. Binecuvântat va fi comandantul care îl va cuceri, și binecuvântate vor fi trupele lui – Profetul Muhammed

Toleranța, dialogul, cooperarea, umanitatea sunt doar câteva dintre conceptele pe care musulmanii le folosesc pentru a-și atinge scopul. Islamul este o religie ofensivă. Creșterea numărul musulmanilor nu se face prin dialog, prin exemplu sau prin studiu ci prin cuceriri. Așa s-a dezvoltat Imperiul Otoman, așa au islamizat cu forța unele zone strategice. Astfel, cum să faci un eveniment național și să creezi o euforie reală în societate când doar prin autoritate poți transforma Sfânta Sofia în Moschee și în același timp să aduci o jignire majoră creștinilor. Și cu ce folos?

Emoția acestui moment aproprie toată suflarea turcească și îi consolidează în demersul lor. Cum aceste momente sunt rare în existența unui stat, strategii lui Erdogan știu să fructifice momentul și să-l folosească.

În piață, numărul participanților creștea vizibil. Peste 17 000 de polițiști au supravegheat mulțimea. Unul dintre ei, vizibil emoționat îi mulțumește președintelui Erdogan, lider al lumii pentru decizia sa istorică.

Altul consideră că inima tuturor musulmanilor este azi, aici la Sfânta Sofia. Mulți musulmani turci au venit și din afara țării pentru a asista la eveniment. Cu secaddeul (covorașul pentru rugăciune) își marchează locul, cât mai aproape de noua mare moschee după care se așază, citesc din Coran și fac rugăciuni.

Ei nu se numără printre sutele de invitați care au locuri rezervate în interior. Televiziunile de dimineață au rezervat locuri din zona Ayasofia pentru a se vedea în spatele invitaților obiectivul simbol. Reporteri sunt împânziți în toată zonă pentru a nu scăpa cumva ceva important. Istoricii și politicieni se întrec în argumente (forțate) pentru a-i justifica decizia președintelui.

Covorașul verde a fost așezat în Sfânta Sofia, perdele care maschează mozaicul funcționează, materialul ușor pe care sunt scrise versete din Coran maschează pilonii interiori iar testele de sunet sunt verificate de cei trei imami și cei cinci muezini care au fost arondați la moscheea de acum Sfânta Sofia.

În jurul orei 12:00, președintele turc este primit cu emoție de către participanți. Cu peste o oră înaintea rugăciunii, liderul turc primește laurii celor care cred în cea de-a doua recucerire a Constantinopolului. Știe că mii de reporteri din întreaga lume îl urmăresc iar baia de mulțime îl încântă.

Istanbul – oraș islamic

Actualitate: O zi tristă pentru creștini. Nu doar pentru cei ortodocși. Pentru că ne-am întors la o logică medievală, azi turcii sărbătoresc (recucerirea Sfintei Sofia) după o logică care scapă gândirii occidentale și se mândresc că pot (fiindcă pot) să retransforme simbolul creștinătății în moschee. Este acesta scopul islamului? Ne reîntoarcem la perioada luptei pentru supremație religioasă?

Se pune problema strategiei politicienilor islamici de a-și trimite semenii în occident pentru a primi cetățenie, de a se stabili acolo cu scopul ca la un moment dat să creeze eroziune în democrațiile occidentale? Ne aducem aminte de mitingurile lui Necmettin Erbakan care în anii ”90 cerea redeschiderea moscheei Ayasofia? Sau e elitei conservatoare a turcilor în frunte cu Bediüzzaman Said Nursi?

Care este scopul retransformării bisericii ortodoxe în moschee? Istoric aceasta nu are nicio legătură cu islamul. Să te legi azi de Fatih Sultan Mehmet și să argumentezi că dacă acesta ar veni și ar găsi Sfânta Sofia muzeu înseamnă să bâjbâi într-o gândire patriarhală.

Să argumentezi că este o datorie față de Fatih Sultan Mehmet care a specificat clar că Sfânta Sofia să rămână moschee arată amatorismul gândirii turce. Pe această logică ar trebui luați toți sultanii (36) și ”îndreptat” tot ceea ce și-au dorit aceștia de-a lungul timpului.

Dar fiindcă noi știm că această strategie este a lui Recep Tayyip Erdogan nu ne amăgim să ne aplecam asupra Imperiului Otoman decât politic. Altfel, de ce nu ar chema președintele turc urmașii ultimului Sultan și i-ar repune în drepturi?

Ne reîntoarcem la otomanism dar cu schimbarea familiei? Nu mai vorbim de familia Osman ci de familia Erdogan. Care, cu istorici atent selecționați, poate crea o genealogie optimă.

Diriliș – învierea

Istoric: 24 iulie 1923 este ziua când Turcia a fost recunoscută internațional. Prin Tratatul de la Lausanne.

Președintele turc a considerat Tratatul de la Lausanne un eșec al statului turc, un prim argument că Mustafa Kemal nu este considerat un perfecționist de către El iar perioada primului președinte turc trebuie reconsiderată. Azi, la 97 de ani de la înființarea Republicii, încă o decizie ”greșită” a lui Mustafa Kemal este ”îndreptată”.

Data, aleasă simbolic contribuie la strategia sa de a pune punct kemalismului și de a pune pașii erdoğanismului. Un curent apropiat de otomanism, cu puterile statului concentrate în mâinile sale, după modelul Sultanatului când orice problemă depindea de Umbra lui Allah pe pământ! Practic nu se mai uită spre vest ci spre est.

„Minaretele sunt baionetele noastre, cupolele lor coifurile noastre, moscheile sunt cazărmile noastre și credincioșii, soldații noștri.”

Politic: Prin această decizie președintele turc dă un semnal puternic în lumea islamică. Vrea să arate că locul Turciei este alături de ei, că Turcia poate deveni un model în zonă. De asemenea, este conștient că relațiile cu Statele Unite funcționează optim, cu Federația Rusă funcționează mai bine decât s-ar fi așteptat iar cu U.E. rămâne de văzut.

Turcia deține atât de multe pârghii prin care poate crea probleme europenilor încât președintele turc este conștient că-și permite mutări precum cea de azi. Tensiunile cu Grecia, Armenia sau problema libiană și cea siriană sunt pași făcuți de Ankara spre a transforma Turcia într-un jucător de prima mână.

Președintele turc nu doar că a participat la prima rugăciune oficială din Sfânta Sofia dar a recitat Fatiha (Al-Fatiha -Deschizătoarea – este Sura care deschide Coranul și este recitată la fiecare rugăciune). Apoi a continuat cu primele cinci versete din Sura Bakara:

2|1|Alif. Lam. Mim.

2|2|Aceasta este cartea cea mai presus de orice îndoială, călăuzirea celor trăitori cu DOMNUL,

2|3|celor care cred lăuntric în Taină, celor care își săvârșesc vorbirea cu Dumnezeu, celor care dau milostenie din ceea ce le-am dăruit,

2|4|celor care cred în Harul ce a fost pogorât asupra ta, în ceea ce a fost pogorât înaintea ta și care cred în Viața de Apoi.

2|5|Aceştia merg după călăuzirea Domnului lor, aceștia sunt cei fericiți.

Evident, s-a pus și o tabelă pe care scrie anul înființării moscheii Ayasofia și anume 29 mai 1453, anul cucerii Sfintei Sofia.

Mulți istorici din Turcia motivează transformarea Sfintei Sofia în muzeu conjuncturii politice de la acel moment. De vină ar fi și Înțelegerea Balcanică (înființată în februarie 1934 și compusă din Iugoslavia, România, Grecia și Turcia), presiunilor europenilor cât și probabilitatea unui nou război la orizont. Evident, aceste afirmații nu stau în picioare ci faptul că primul președinte turc a transformat radical Turcia pe model occidental.

De aceea a desființat Califatul, a renunțat la limba cu caractere arabe, a adus profesori, ingineri, oameni de știință europeni pentru a schimba Turcia pe model european. Așa zisa moștenire culturală din Balcani a reprezentat o problemă pentru Mustafa Kemal care trebuia să fie convingător în relațiile cu statele care după lupte și după ce au stat sub Imperiul Otoman sute de ani, reușiseră să devină independente. Chiar și azi, există probleme în privința istoriei comune, în mare parte defavorabilă statelor balcanice.

Pentru celelalte nații în afara turcilor această decizie este una nefavorabilă. O pată pe islam, una greu de șters din conștiința celor bine intenționați, celor care cred că religia ține de suflet și adoptă o filosofie de viață proprie lor. A confesiunii în care se regăsesc. A celor care cred că vremea cuceririlor religioase a apus de foarte mult timp.

Imamul care a oficializat prima slujbă în Ayasofia a avut tot timpul în mână o sabie pe care se sprijinea! Pe sabia ținută în mână de cel care a oficializat rugăciunea, Ali Erbaș scria primul verset din sura Fetih: 48.1. Noi ți-am dăruit o biruință strălucitoare. Printre altele s-a rugat să rămână moschee până la Apocalipsă pentru că ei cred că sunt pe drumul cel bun iar apoi și-a exprimat speranța că va urma o nouă reînviere a islamului.

După încheierea rugăciunii, președintele turc s-a deplasat la moscheea Fatih Sultan, în apropiere pentru a face o vizită la mormântul cuceritorului Constantinopolului.

Acest eveniment de o importanță mondială s-a consumat azi. După ce Turcia a mutat vom aștepta să vedem reacții. Evident, România nu a avut până în acest moment un punct de vedere. Ne comportăm ca un stat scos din context, cu teama de a ne spune părerea, de a avea una și păstrăm teama ca nu cumva să deranjăm pe cineva. Nici măcar pe turci. Pentru că azi în România avem o problemă: Covid. Restul sunt detalii!

Notă: Ionuț Cojocaru este doctor în istorie, specializat în istoria relațiilor româno – turce și spațiul balcanic. A publicat studii și volume despre istoria contemporana a Turciei.